Persoanele foarte bogate care călătoresc prin lume cu avioane private și se relaxează pe iahturi, se numără printre cele mai ușor de identificat drept vinovate atunci când vine vorba de criza climatică. Noi cercetări susțin că nu este de vină doar stilul lor de viață ci și conturile lor.
Prin deținerea de companii și active financiare și fizice private, de la producătorii de petrol la dezvoltări imobiliare, super-bogații sunt responsabili pentru o parte considerabilă din gazele cu efect de seră care supraîncălzesc planeta, potrivit The Guardian.
Greenpeace a calculat „datoria climatică” a acestor persoane cu avere netă mare, atribuindu-le partea lor din daunele aduse climei de activele pe care le dețin. Conform acestui calcul, cei mai bogați oameni ai lumii provoacă daune climatice de aproape 1 trilion de dolari pe an.
Clara Thompson, principala activistă globală pentru sisteme socioeconomice la Greenpeace International, a declarat: „Într-o perioadă în care oamenii se confruntă cu facturi la energie în creștere, costuri ale vieții în creștere și impacturi climatice tot mai mari, mulți se întreabă de ce gospodăriile obișnuite ar trebui să suporte o mare parte din povară, în timp ce unii dintre cei mai bogați oameni ai lumii continuă să profite de industriile care determină criza.”
Greenpeace estimează că primii 1% din populație, după avere, sunt responsabili pentru aproximativ 40% din totalul emisiilor bazate pe „proprietate” – adică emisiile produse de întreprinderi și asociate cu active financiare și fizice deținute privat – care, la rândul lor, reprezintă 60% din producția globală de carbon. În cadrul acestui grup, primii 0,1% reprezintă aproximativ 17% din emisiile bazate pe proprietate, iar primii 0,01% aproximativ 9%. Primul 1% este format din persoane cu o avere de peste aproximativ 2 milioane de dolari, primii 0,1% sunt persoane cu o avere de peste aproximativ 7 milioane de dolari, iar primii 0,01% sunt persoane cu o avere de peste aproximativ 38 de milioane de dolari.
Prin contrast, jumătatea inferioară a lumii în funcție de bogăție reprezintă doar 3% din emisiile bazate pe proprietate.
Thompson a spus că este important să ne gândim în termeni de emisii bazate pe proprietate, deoarece, deși mai puțin vizibile decât emisiile asociate cu consumul, acestea erau mai greu de abordat. „Aceasta nu este doar o poveste despre avioane private și stiluri de viață luxoase. Când vine vorba de poluarea celor ultra-bogați, proprietatea contează chiar mai mult decât consumul. O mare parte din emisii este asociată cu proprietatea asupra activelor și investițiilor cu emisii mari de carbon”, a spus ea. „Ani de zile, politica climatică s-a concentrat asupra consumatorilor. Dar constatările noastre sugerează că ar trebui să acordăm mult mai multă atenție la ceea ce oamenii dețin și în ce investesc.”
