Cheltuielile dedicate cercetării şi numărul cercetătorilor au crescut în lume între anii 2014 şi 2018, dar cu mari disparităţi între state şi continente, potrivit unui raport publicat vineri de UNESCO ce evidenţiază consolidarea leadership-ului SUA şi al Chinei la acest capitol, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres.
Conform documentului intitulat ”Cursa contracronometru pentru o dezvoltare mai inteligentă” (”The race against time for smarter development”), cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare (R&D) au crescut la scară mondială cu 19% în perioada menţionată, în timp ce numărul cercetătorilor a crescut cu 13,7%.
Citește și : Peste 40 de milioane de italieni s-au vaccinat anti-COVID. Un sfert din populaţie a fost imunizată complet
Raportul subliniază că numai Statelor Unite şi Chinei le revin împreună aproape două treimi din această creştere (63%), iar circa patru cincimi dintre statele lumii investesc în cercetarea ştiinţifică mai puţin de 1% din PIB.
În anul 2018 Statele Unite au investit în cercetare şi dezvoltare 2,84% din PIB şi China 2,19%. Uniunea Europeană se plasează în urma lor, cu investiţii în acest domeniu la nivelul a 2,03% din PIB.
UNESCO constată faptul că inteligenţa artificială şi robotica sunt domenii deosebit de dinamice, cu circa 150.000 de articole ştiinţifice publicate în anul 2019, fiind remarcată de asemenea o creştere a contribuţiei ţărilor cu venituri mici şi medii în elaborarea acestora, de la 12,8% în anul 2015 la 25,3% în 2019.
Pe de altă parte, domeniul energiilor regenerabile încă este puţin explorat, cu numai 2,5% din publicaţiile ştiinţifice din 2019.
Citește și : Ambasada Rusiei din SUA acuză NATO de provocări în Marea Baltică
”Provocările actuale, fie că sunt legate de schimbările climatice, pierderea biodiversităţii, deteriorarea sănătăţii oceanelor sau de pandemii, sunt acum planetare şi, prin urmare, necesită mobilizarea oamenilor de ştiinţă şi a cercetătorilor din lumea întreagă”, subliniază directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay.
Autorii raportului mai semnalează şi slaba prezenţă feminină în activitatea de cercetare, în domeniul inteligenţei artificiale numai 22% dintre angajaţi fiind femei, ceea ce, în opinia lor, constituie ”un impediment care nu este doar actual, ci şi viitor, întrucât nu putem accepta ca ştiinţa viitorului să reproducă sau chiar să amplifice inegalităţile societăţii”.
