Teama de un conflict cu Rusia a determinat Suedia să-și creeze primele rezerve strategice de cereale, o măsură pe care o urmărește pentru a asigura hrana populației sale în caz de război sau criză, potrivit Rador Radio România.
Garantarea de hrană pentru aproape întreaga populație timp de trei luni. Acesta este obiectivul ambițios pe care guvernul suedez și l-a stabilit în fața instabilității geopolitice crescânde din zona Baltică și a amenințării iminente a Rusiei. Stockholmul a decis să facă un pas înainte pentru a-și asigura autosuficiența alimentară în cazul unei crize de aprovizionare sau, în cel mai rău caz, al unui conflict armat, prin recuperarea unei capacități despre care se credea că a fost uitată: rezervele sale strategice de cereale.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Pentru implementarea acestui plan amplu, guvernul suedez va aloca o investiție inițială de 52 de milioane de euro, sumă care va fi inclusă în bugetul pe 2026. Cu toate acestea, managementul nu va reveni direct statului, ci va fi coordonat prin contracte cu companii private. Aceste companii vor fi responsabile de depozitarea și menținerea cerealelor în condiții optime printr-un sistem de stocare rotativă, asigurând astfel disponibilitatea imediată a acestora, dacă este necesar.
În plus, alegerea primelor locații nu este nicidecum întâmplătoare. Silozurile vor fi construite într-o zonă militară de mare valoare din nordul țării, o regiune care în prezent depinde în totalitate de transportul de alimente din sud. Această măsură urmărește să abordeze o vulnerabilitate logistică cheie și să consolideze aprovizionarea în județele Norrbotten, Västerbotten, Västernorrland și Jämtland.
De fapt, această inițiativă reprezintă o inversare a deciziilor luate într-un climat de optimism internațional sporit. Timp de decenii, Suedia a avut un sistem de rezerve similar, dar acesta a fost desființat după sfârșitul Războiului Rece, când probabilitatea unui război pe scară largă în Europa părea o relicvă a trecutului. Situația actuală a obligat autoritățile să reconsidere această politică și să reconstruiască capabilitățile considerate acum vitale pentru securitatea națională.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
În acest sens, măsura nu este un eveniment izolat, ci mai degrabă parte a unui plan de pregătire mult mai amplu, cunoscut sub numele de reactivarea “apărării totale”. Acest concept, pe care țara nordică l-a reînviat în 2015 și care a căpătat o relevanță reînnoită în urma recentei sale aderări la NATO, își propune să consolideze rezistența întregii societăți civile la orice tip de amenințare externă care ar putea perturba lanțurile de aprovizionare.
