Suedia nu va ratifica Tratatul ONU privind interzicerea armelor nucleare, dar va solicita statut de observator, a anunţat vineri ministrul de externe Margot Wallstrom, invocând absenţa unei definiţii clare a armelor vizate de text, transmit AFP şi dpa, potrivit agerpres.
Tratatul, aprobat în iulie 2017 de 122 de state, printre care şi Suedia, cheamă la interzicerea ‘armelor nucleare sau a altor dispozitive explozive nucleare’.
Citește și : Trump, despre fostul ambasador britanic Darroch: Îi urez cele bune!
Vineri, într-o conferinţă de presă, Margot Wallstrom a declarat că, deşi Suedia a aprobat textul, a exprimat în acelaşi timp îngrijorări legate de lipsa de claritate în ce priveşte armele vizate de tratat, cât şi faţă de raporturile între acest tratat şi alte texte, precum Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (TNP).
‘Aş fi dorit să avem o convenţie pe care să o putem semna (…) dar trebuie să fim realişti’, a explicat ea, subliniind că Suedia rămâne ataşată unei lumi fără arme nucleare.
‘Guvernul nu îl va semna deocamdată şi nu va cere parlamentului să-l ratifice’, a declarat Margot Wallstrom, recunoscând că guvernul său minoritar – format din social-democraţi şi Verzi – nu dispune de sprijin suficient în legislativ pentru ratificarea textului.
Atât armata, cât şi fostul diplomat suedez Lars-Erik Lundin, căruia i-a fost solicitat un raport pe acest subiect, nu au recomandat semnarea tratatului.
Semnarea ar fi dăunat, cel mai probabil, legăturilor Suediei cu NATO, în care ţara scandinavă nu este membră, dar cu care întreţine relaţii strânse, se spune în raportul Lundin.
Până în prezent, 70 de state au semnat tratatul, iar 23 l-au ratificat. Pentru a intra în vigoare, el trebuie ratificat de 50 de state.
Acordul este considerat în mare parte simbolic, dat fiind că niciuna dintre puterile nucleare nu i s-a raliat.
Citește și : Macron a lansat oficial noul submarin nuclear francez
La momentul respectiv, SUA, Franţa şi Marea Britanie, membri permanenţi ai Consiliul de Securitate al ONU, au criticat iniţiativa, dând ca exemplu criza nord-coreeană pentru un context de securitate care ar face indispensabilă arma atomică.
Un raport recent al Institutului Internaţional pentru cercetări în domeniul păcii (SIPRI) de la Stockholm a arătat că, deşi numărul focoaselor nucleare s-a redus la nivel mondial la începutul lui 2019, statele care deţin arma atomică îi acordă acesteia o ‘importanţă crescută’ şi îşi modernizează arsenalele.
