Telemunca şi deconectarea, următoarele piese ale puzzle-ului muncii în Uniunea Europeană
Comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale Nicolas Schmit a asigurat în ajunul zilei de 1 Mai că telemunca şi deconectarea trebuie să fie “următoarele piese ale puzzle-ului” muncii în UE, în timp ce a trecut în revistă principalele repere atinse de actualul executiv comunitar în materie de muncă, informează EFE, potrivit stiripesurse.ro.
“Deşi mai sunt multe de făcut, putem fi mândri de progresele pe care le-am obţinut”, a subliniat comisarul într-o declaraţie cu ocazia Zilei Internaţionale a Muncii, care este sărbătorită miercuri.
Candidatul social-democrat la preşedinţia Comisiei Europene după alegerile pentru Parlamentul European din iunie a declarat că “telemunca şi dreptul la deconectare sunt următoarele piese ale puzzle-ului muncii din UE”.
Telemunca şi deconectarea, următoarele piese ale puzzle-ului muncii în Uniunea Europeană
“Comisia a lansat o consultare cu partenerii sociali pentru a strânge opinii. Comisia rămâne angajată să acţioneze asupra acestui aspect crucial al vieţii profesionale pentru a prezenta o propunere legislativă eficientă şi echilibrată”, a spus el.
Parlamentul European a cerut Comisiei o directivă care să permită celor care lucrează de la distanţă să se deconecteze în afara orelor de lucru şi să se abţină de la a răspunde la apeluri sau e-mailuri în afara programului de lucru, însă iniţiativa este blocată după eşecul negocierilor dintre patronatele şi sindicatele europene.
Pe de altă parte, Schmit a salutat directiva privind lucrătorii de pe platforme – cunoscută sub denumirea de “legea rider” -, care reuneşte noi reguli pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă pe platforme precum Uber şi pentru a reduce numărul de lucrători independenţi falşi în aceste companii.
Telemunca şi deconectarea, următoarele piese ale puzzle-ului muncii în Uniunea Europeană
Luxemburghezul a reamintit că executivul european a prezentat iniţiative legislative pentru a îmbunătăţi calitatea stagiilor din Uniunea Europeană şi pentru a le permite tinerilor “să înveţe noi competenţe şi să găsească un loc de muncă de bună calitate”.
În martie, Bruxelles a prezentat o propunere de directivă care urmăreşte să asigure că stagiile nu sunt folosite pentru a camufla locuri de muncă obişnuite, prin controale şi inspecţii, şi că stagiarii au aceleaşi condiţii ca şi angajaţii, inclusiv plata, cu excepţia cazului în care un tratament diferenţiat este justificat de motive obiective.
În ceea ce priveşte aplicarea directivei privind salariile minime adecvate, Schmit a remarcat că “statele membre avansează”, amintind totodată că “se apropie termenul limită de transpunere, în luna noiembrie a acestui an”.
Telemunca şi deconectarea, următoarele piese ale puzzle-ului muncii în Uniunea Europeană
În plus, el a subliniat “eforturile continue” de abordare a şomajului şi a reamintit cele două noi proiecte de finanţare comunitară, primul care îi vizează pe tinerii care nu studiază şi nici nu muncesc, iar al doilea care îi vizează pe cei care sunt şomerii de mult timp.
Declaraţia s-a referit şi la ultimul summit al partenerilor sociali de la Val Duchesse, desfăşurat în ianuarie, unde s-au dezbătut provocările economice şi de muncă, după care Comisia a prezentat un plan de acţiune pentru abordarea penuriei de forţă de muncă şi de lucrători calificaţi.
În plus, Schmit a sărbătorit reperele atinse în timpul Anului european al competenţelor, care îşi marchează închiderea oficială marţi şi care a organizat aproape 2.000 de evenimente şi 190 de iniţiative în întreaga UE. Este vorba de o iniţiativă a Comisiei Europene de a promova învăţarea pe tot parcursul vieţii şi de a forma cetăţenii în noile competenţe cerute de piaţa muncii, afectată de transformarea digitală şi ecologică.
