Telescopul Spațial James Webb (JWST) a identificat o gaură neagră de 50 de milioane de mase solare într-o galaxie cu puține stele, punând sub semnul întrebării teoriile clasice.
Astronomii care folosesc Telescopul Spațial James Webb au identificat o gaură neagră masivă care pare să contrazică teoriile consacrate despre evoluția cosmică, scrie InterestingEngineering.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Obiectul, cu o masă de aproximativ 50 de milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui, se află într-o galaxie cu un număr surprinzător de mic de stele, sugerând că găurile negre nu se formează întotdeauna după apariția galaxiilor.
Gaura neagră a fost detectată într-o galaxie îndepărtată numită Abell 2744-QSO1, observată la doar 700 de milioane de ani după Big Bang.
Potrivit modelelor convenționale, găurile negre cresc treptat în interiorul galaxiilor bogate în stele, alimentate de gaz și resturi stelare pe perioade îndelungate.
Însă QSO1 conține foarte puțină masă stelară, ceea ce îi lasă pe astronomi fără o explicație clară despre cum s-a putut forma atât de rapid o gaură neagră atât de mare.
Cercetătorii spun că obiectul pare să fi crescut masiv fără a construi mai întâi o galaxie „normală” în jurul său.
„Este un paradox, pentru că teoria tradițională spune că stelele se formează primele sau împreună cu găurile negre”, a declarat Boyuan Liu, cercetător postdoctoral la Universitatea din Cambridge și coautor al studiului.
Pentru a explora acest mister, echipa de cercetare a revenit la conceptul teoretizat de mult al găurilor negre primordiale.
Propuse în anii 1970, aceste obiecte s-ar fi format direct din fluctuații extreme de densitate apărute la scurt timp după Big Bang, nu din colapsul stelelor.
Folosind simulări avansate, oamenii de știință au testat dacă o gaură neagră primordială masivă ar putea crește rapid, limitând în același timp formarea stelelor din apropiere.
Modelele lor au urmărit fluxurile de gaz, nașterea stelelor și feedback-ul generat de exploziile stelare în jurul unui nucleu inițial de gaură neagră.
Comparate cu datele JWST, simulările au reprodus îndeaproape masa observată a găurii negre, numărul redus de stele și compoziția chimică a galaxiei QSO1.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Deși nu reprezintă o dovadă definitivă, rezultatele sugerează că o origine primordială este compatibilă cu observațiile actuale.
Descoperirile, publicate pe arXiv, deschid posibilitatea ca unele dintre cele mai vechi și mai mari găuri negre din Univers să se fi format înaintea stelelor.
Viitoarele observații JWST ar putea arăta dacă QSO1 este o excepție rară sau dovada unui mecanism cosmic necunoscut până acum.
