Starea plămânilor poate dezvălui multe despre starea generală de sănătate. Din fericire, capacitatea lor de funcționare poate fi îmbunătățită.
Cu fiecare respirație, plămânii sunt expuși la o multitudine de poluanți, microbi, praf și alergeni care pot afecta aceste organe delicate, accelerându-le procesul de îmbătrânire. Dar poate afecta și modul în care restul corpului îmbătrânește, notează BBC.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
În luna mai, o echipă internațională de experți în domeniul respirator a publicat unul dintre primele studii care au arătat cum evoluează funcția pulmonară umană pe măsură ce îmbătrânim. Pe baza datelor de la aproximativ 30.000 de bărbați și femei, colectate pe parcursul secolului al XX-lea, acestea au arătat că funcția pulmonară atinge un vârf la începutul și mijlocul decadei 20. Capacitatea pulmonară a femeilor atinge de obicei un vârf cu câțiva ani mai devreme decât cea a bărbaților, apoi începe să scadă.
Acest proces pare a fi o parte programată biologic a îmbătrânirii, spune Judith Garcia-Aymerich, profesoară la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona, care a condus studiul. Factori precum fumatul, poluarea aerului și acutizarea unor afecțiuni precum astmul pot grăbi acest declin.
Totuși, cu cât capacitatea pulmonară e mai bună la această vârstă de vârf, cu atât vei avea mai multă rezistență împotriva bolilor respiratorii cronice și a altor afecțiuni pulmonare mai târziu în viață, spune ea.
Așadar, cât de sănătoși sunt plămânii tăi? Și poți face ceva pentru a le îmbunătăți starea?
Cum îți testezi plămânii
Cercetătorii folosesc echipamente scumpe pentru a măsura sănătatea plămânilor, dar există o modalitate simplă de a-ți testa plămânii acasă. Tot ce ai nevoie e o sticlă mare de plastic, o găleată sau o cadă și un tub de cauciuc. Apoi, procedează în felul următor (poate fi mai bine dacă folosești o chiuvetă sau afară):
- Toarnă 200 ml de apă într-un vas gradat, apoi toarnă-o într-un bidon de plastic și fă un semn cu o cariocă pentru a marca nivelul apei.
- Adaugă încă 200 ml de apă, marchează noul nivel al apei și repetă procesul până când bidonul e plin.
- Umple o găleată sau cada cu apă și pune bidonul plin înăuntru, întorcându-l cu gâtul în jos sub apă.
- Menținând bidonul în această poziție, bagă tubul de cauciuc în interiorul gâtului sticlei.
- Inspiră adânc și suflă în tub.
- Vezi la ce linii poți împinge apa suflând în bidon prin tub.
Înmulțește numărul de linii cu 200 ml. (de exemplu, trei linii înseamnă 600 ml). Acest număr reprezintă capacitatea pulmonară vitală, denumită și capacitate vitală forțată (CVF). Practic, acesta e volumul de aer pe care îl poți elimina din plămâni, într-o expirație rapidă și completă, după o inspirație maximă.
“Acest termen a fost folosit pentru prima dată de chirurgul englez John Hutchinson în anii 1840. El a început să observe că cei care puteau respira doar volume mici de aer aveau mai puțin timp de trăit”, spune John Dickinson, care conduce clinica respiratorie de exerciții fizice de la Universitatea din Kent.
Potrivit Asociației Americane a Plămânilor, CVF poate scădea cu aproximativ 0,2 litri pe deceniu, chiar și la persoanele sănătoase care nu au fumat niciodată, din cauza efectelor îmbătrânirii. Cercetările sugerează că o valoare CVF normală și sănătoasă este cuprinsă între trei și cinci litri.
Dickinson spune că nu ar trebui să te îngrijorezi prea mult dacă obții o valoare mai mică la acest test de sănătate. “Mulți oameni se vor chinui să-și golească complet plămânii, așa că pot obține valori fals scăzute”.
Un alt test care poate fi făcut acasă
Un alt test pe care îl poți face acasă constă în evaluarea frecvenței respirației în repaus, care se referă la durata de timp în care poți expira înainte de a fi nevoie să respiri din nou.
“Inspiră complet și apoi numără în secunde cât timp poți expira lent. Ar trebui să poți expira lent timp de cel puțin 11 secunde”, spune Dickinson.
Cercetările arată că, pe măsură ce îmbătrânim, experimentăm o pierdere a elasticității țesutului pulmonar, o slăbire a mușchilor respiratori, cum ar fi diafragma, și modificări ale cutiei toracice care limitează capacitatea plămânilor de a se extinde și contracta.
“Dacă pierderea funcției pulmonare este excesivă, oamenii pot simți simptome precum dificultăți de respirație. Poate duce la o afecțiune numită boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), caracterizată prin niveluri scăzute ale funcției pulmonare”, spune Garcia-Aymerich.
Din fericire, există însă și câteva modalități de a-ți îmbunătăți sănătatea plămânilor și de a combate orice scădere a performanței acestora. Și dacă vrei să îmbătrânești cu grație, acesta poate fi un pas vital.
Cum îți îmbunătățești plămânii
Odată ce cunoști starea plămânilor, există câțiva pași preventivi, dovediți științific, pe care îi poți urma pentru a-ți îmbunătăți capacitatea pulmonară și a contribui la atenuarea declinului legat de vârstă.
- Exercițiile fizice regulate, de exemplu, pot reduce inflamația căilor respiratorii și pot îmbunătăți forța și rezistența mușchilor respiratori.
- Reducerea cantității de sare din dietă ar putea fi, de asemenea, benefică, deoarece cercetările sugerează că excesul de sare alimentară poate agrava inflamația pulmonară și fibroza.
- O dietă mai bogată în uleiuri de pește, antioxidanți și vitaminele C și E ajută, de asemenea, la protejarea pereților plămânilor.
Specialiștii recomandă renunțarea atât la fumat, cât și la vaping pentru a evita ingerarea oricăror substanțe chimice potențial inflamatorii.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Potrivit lui Daniel Craighead, profesor asistent la Universitatea din Minnesota, o altă modalitate de a avea o bună funcție pulmonară este menținerea unei greutăți sănătoase și evitarea acumulării de grăsime corporală în exces. “Grăsimea abdominală poate împiedica plămânii să se umple complet cu aer”, spune Craighead.
Există însă și o altă modalitate prin care am putea îmbunătăți cu adevărat funcția pulmonară. De la mijlocul anilor 1990, antrenamentul mușchilor inspiratori (IMT) sau inspirația printr-un dispozitiv care oferă o rezistență a devenit cunoscută ca o modalitate de a stimula forța mușchilor respiratori la grupuri variind de la sportivi și cântăreți până la persoane cu dificultăți respiratorii preexistente, cum ar fi astmul și BPOC.
Cercetările au arătat că IMT poate îmbunătăți capacitatea de efort și poate reduce tensiunea arterială.
Metoda standard de aur pentru IMT este folosirea unui dispozitiv medical cunoscut sub numele de Powerbreathe, recunoscut ca produs medical aprobat de Serviciul Național de Sănătate (NHS) din Regatul Unit și de alte servicii de sănătate. Acesta a fost evidențiat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca instrument de sprijin pentru recuperarea după Covid și este, de asemenea, utilizat de spitalele din întreaga lume pentru preabilitare – îmbunătățirea funcției pulmonare a oamenilor înainte de intervenția chirurgicală pentru a le crește șansele de recuperare – precum și ca tratament pentru fibroza pulmonară și pentru a sprijini persoanele care au fost conectate la ventilatoare la terapie intensivă.
Potrivit lui Craighead, studiile au arătat, de obicei, că două sesiuni IMT de 30 de respirații pe zi sunt suficiente pentru a îmbunătăți forța mușchilor respiratori.
