The Economist: Ordinea internațională liberală se află în pragul colapsului. Prăbușirea economiei globale ar fi bruscă și ireversibilă
La o primă vedere, economia mondială pare că a rezistat cu brio în fața tuturor provocărilor pe care le-a avut de înfruntat în ultimul timp: America este în ascensiune chiar și după declanșarea războiului comercial cu China, iar Germania a evitat un dezastru economic după ce a renunțat la gazul importat din Rusia. Războiul din Orientul Mijlociu nu a produs niciun șoc major pe piața petrolului și rachetele rebelilor Houthi au avut un efect limitat asupra comerțului global, care și-a revenit după perioada de pandemie și ar urma să cunoască o creștere destul de mare anul acesta, potrivit estimărilor.
La o privire mai atentă, însă, ordinea care a guvernat economia globală de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial s-a erodat, iar astăzi este aproape să se prăbușească, scrie The Economist.
Un număr îngrijorător de evenimente ar putea declanșa căderea în anarhie, acolo unde forța militară face legea și războiul devine din nou instrumentul preferat al marilor puteri. Chiar dacă nu se va ajunge la un conflict de amploare, efectul unei lumi în care regulile nu se mai respectă asupra economiei ar putea fi rapid și brutal. Dezintegrarea ordinii vechi este vizibilă pretutindeni.
Sancțiunile sunt folosite de patru ori mai mult decât în anii ’90 – America a impus de curând penalități „secundare” asupra entităților care susțin armatele Rusiei. Un război al subvențiilor este în desfășurare, în timp ce și alte țări încearcă să copieze măsurile vaste impuse de guvernele de la Washington și Beijing pentru a susține producția „verde”. Cu toate că dolarul rămâne moneda dominantă și economiile emergente sunt mai rezistente, fluxurile globale de capital încep să se fragmenteze. Instituțiile fondate pentru a asigura buna funcționare a vechiului sistem sunt deja desființate sau își pierd rapid credibilitatea.
Organizația Mondială a Comerțului va împlini 30 de ani în 2025, dar în ultimii patru ani a bătut pasul pe loc, în principal din cauza dezinteresului Americii. Fondul Monetar Internațional trece printr-o criză de identitate, prins între susținerea agendei verzi și asigurarea stabilității financiare. Consiliul de Securitate al ONU este paralizat, iar tribunalele supranaționale, precum Curtea Internațională de Justiție (CIJ), sunt folosite din ce în ce mai des ca o armă politică de părțile beligerante.
Politicieni americani, printre care se numără și liderul republican al Senatului, Mitch McConnell, au amenințat Curtea Penală Internațională cu impunerea de sancțiuni dacă va emite mandate de arestare pentru liderii israelieni, care sunt acuzați de genocid de Africa de Sud la CIJ. O prăbușire haotică și devastatoare poate izbucni în orice moment Până acum, această fragmentare și decădere a vechiului sistem au lovit în mod discret economia globală. Din nefericire, însă, istoria ne arată că prăbușiri mai haotice și mai devastatoare sunt posibile și pot izbucni în orice moment, după începerea declinului.
Primul Război Mondial a pus capăt epocii de aur a globalizării despre care mulți la acea vreme au crezut că nu se va mai sfârși niciodată. La începutul anilor ’30, odată cu Marea Criză Economică și implementarea de politici comerciale protecționiste (taxele Smoot-Hawley), importurile Americii s-au prăbușit cu 40% în doar doi ani. În august 1971, Richard Nixon a anulat în mod neașteptat conversia dolarului în aur, iar 19 luni mai târziu, sistemul Bretton Woods care guvernase până atunci relațiile monetare internaționale dintre SUA și alte peste 40 de țări s-a prăbușit.
Astăzi, o ruptură asemănătoare nu pare deloc de neimaginat. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ar continua erodarea instituțiilor și normelor internaționale. Teama de un al doilea val de importuri ieftine din China ar putea accelera acest proces. Un război declanșat între America și China pentru Taiwan sau între Occident și Rusia ar putea provoca un colaps total. Era „Consensului de la Washington”, pe care liderii de azi încearcă să îl înlocuiască, a fost una în care țările sărace au început să se bucure de creștere economică și să micșoreze deficitul față de lumea bogată.
Căderea în anarhie Declinul acestui sistem amenință să încetinească progresul sau chiar să îl inverseze. Odată distrus, este puțin probabil să fie înlocuit de reguli noi. În schimb, afacerile externe vor cădea din nou în starea lor naturală de anarhie care favorizează furtul și violența. Problemele cu care se confruntă lumea vor fi abordate separat de fiecare grup de țări cu interese comune, ceea ce va isca de cele mai multe ori conflicte.
Când cooperarea este înlocuită de intimidare, țările sunt mai puțin motivate să păstreze pacea. Este adevărat că sistemul stabilit după cel de-al Doilea Război Mondial a aliniat principiile internaționaliste ale Americii cu interesele sale strategice. Dar ordinea liberală a adus și vaste beneficii pentru restul lumii. Multe dintre țările sărace suferă deja de pe urma incapacității FMI-ului de a rezolva criza datoriilor suverane care a urmat pandemiei de Covid-19.
Țările în dezvoltare, precum India și Indonezia, încearcă să profite de pe urma oportunităților oferite de fragmentarea vechii ordini, dar în ultimă instanță se bazează pe faptul că economia globală va rămâne integrată și previzibilă. Prosperitatea unei mari părți a lumii dezvoltate, în special țările mai mici cu o economie deschisă, precum Marea Britanie sau Coreea de Sud, depind în totalitate de comerțul global.
Cu toate că ar putea părea că economia mondială poate supraviețui oricărei provocări cu ajutorul Americii, aceasta este o impresie înșelătoare.
