Statele Unite se află în centrul mai multor evoluții geopolitice majore, pe fondul unei politici externe tot mai contestate, care generează tensiuni atât în America Latină, cât și în Europa, scrie „The Guardian” (Marea Britanie).
Începutul de an 2026 se concretizează pe plan internațional printr-o acumulare de crize paralele: de la consecințele intervenției americane în Venezuela, până la dispute sensibile privind Groenlanda și relațiile cu aliații europeni, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
America Latină: ecouri după intervenția din Venezuela
Intervenția militară americană din Venezuela, menită să ducă la capturarea fostului președinte Nicolás Maduro, continuă să provoace reacții puternice. Potrivit relatărilor internaționale, operațiunea s-a soldat cu peste o sută de morți, inclusiv civili, alimentând acuzații de încălcare a dreptului internațional și amplificând ostilitatea față de Washington în regiune.
În paralel, Statele Unite au confiscat mai multe petroliere suspectate că transportau petrol venezuelean cu încălcarea sancțiunilor, inclusiv o navă sub pavilion rusesc, gest care a atras critici din partea Rusia. Washingtonul avertizează că echipajele ar putea fi urmărite penal, în timp ce adversarii denunță o escaladare periculoasă pe fondul disputei energetice.
Columbia: proteste și recalibrare diplomatică
Criza venezueleană a avut efecte și în Columbia, unde mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta față de presiunile exercitate de SUA în regiune. În acest context, președintele columbian Gustavo Petro a avut o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump, discuție descrisă de Casa Albă drept „constructivă”, semn al unei posibile tentative de detensionare.
Europa și Groenlanda: un nou front diplomatic
În Europa, declarațiile venite de la Washington privind Groenlanda au generat neliniște. Redeschiderea subiectului controlului asupra teritoriului autonom aflat sub suveranitatea Danemarca a determinat reacții ferme din partea liderilor europeni. Oficialii Uniunii Europene au subliniat că statutul Groenlandei nu poate fi negociat fără consimțământul populației locale și al autorităților daneze.
Franța a anunțat că lucrează împreună cu aliații săi la un plan comun de reacție, în eventualitatea unor inițiative unilaterale ale SUA. Deși administrația Trump a sugerat că „toate opțiunile rămân pe masă”, diplomați occidentali consideră improbabil un scenariu militar, mizând mai degrabă pe presiuni politice și economice.
O politică externă sub semnul confruntării
Ansamblul acestor evoluții conturează imaginea unei politici externe americane agresive și fragmentate, care tensionează relațiile cu partenerii tradiționali și alimentează instabilitatea regională. De la America Latină la Arctica, deciziile Washingtonului provoacă reacții în lanț și ridică semne de întrebare privind viitorul cooperării internaționale și respectarea normelor multilaterale.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
În timp ce administrația Trump susține că acționează în numele securității și al intereselor strategice ale Statelor Unite, criticii avertizează că acumularea acestor crize riscă să izoleze diplomatic Washingtonul și să deschidă noi fronturi de conflict într-o ordine globală deja fragilizată.
