Doar jumătate dintre tinerii din Franţa şi Spania cred că democraţia este cea mai bună formă de guvernare, iar sprijinul este şi mai scăzut în rândul omologilor lor polonezi, potrivit unui studiu citat de The Guardian.
Majoritatea celor din generaţia Z (persoane născute începând cu 1995) a Europei – 57% – preferă democraţia oricărei alte forme de guvernare. Cu toate acestea, ratele de susţinere variază semnificativ, ajungând la doar 48% în Polonia şi la doar 51-52% în Spania şi Franţa, Germania înregistrând cea mai mare rată, de 71%, potrivit stiripesurse.
Citește și: Ion Suruceanu își cere scuze pentru declarațiile făcute la adresa PAS și a unor oameni de cultură
Mai mult de unul din cinci – 21% – ar fi în favoarea unui regim autoritar în anumite circumstanţe nespecificate. Această cifră a fost cea mai ridicată în Italia, cu 24%, şi cea mai scăzută în Germania, cu 15%. În Franţa, Spania şi Polonia, procentul a fost de 23%.
Aproape una din 10 persoane din toate ţările a declarat că nu îi interesează dacă guvernul lor este democratic sau nu, în timp ce alte 14% nu ştiu sau nu au răspuns.
“În rândul persoanelor care se consideră a fi de centru-dreapta din punct de vedere politic şi care se simt dezavantajate din punct de vedere economic, sprijinul lor pentru democraţie scade la doar unul din trei. Democraţia este sub presiune, atât din interior, cât şi din exterior”, a declarat Thorsten Faas, un politolog de la Universitatea Liberă din Berlin, care a lucrat la studiu.
Studiul a fost realizat în aprilie şi mai. Peste 6.700 de persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 26 de ani din Marea Britanie, Germania, Franţa, Spania, Italia, Grecia şi Polonia au răspuns la cel de-al nouălea sondaj anual realizat de institutul YouGov pentru Fundaţia Tui, care finanţează proiecte dedicate tinerilor din Europa.
Patruzeci şi opt la sută se tem că sistemul democratic din ţara lor este în pericol, dintre care 61% în Germania, unde economia – cea mai mare din Europa – este în dificultate, iar extrema dreaptă a făcut progrese semnificative, alimentate în parte de sprijinul crescut al tinerilor alegători.
Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, ascensiunea Chinei şi invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina au îndepărtat puterea de Europa în percepţia respondenţilor, doar 42% dintre aceştia numărând UE printre primii trei actori globali.
În ciuda – sau poate din cauza – Brexitului, cifra a fost cea mai ridicată în rândul britanicilor, de 50%. Dintre cei intervievaţi în Regatul Unit, 73% doresc o revenire la UE, în timp ce aproape jumătate dintre tinerii europeni (47%) doresc legături mai puternice între UE şi Marea Britanie.
Statele Unite au fost considerate de 83% ca făcând parte din trio-ul puterii, urmate de China cu 75% şi Rusia cu 57%.
Polarizarea crescândă îi împinge, de asemenea, pe tinerii europeni spre marginile ideologice, împreună cu rudele lor mai în vârstă, dar în acest proces a apărut o diferenţă notabilă între sexe.
Aproape unul din cinci – 19% – s-a descris ca fiind de centru-dreapta din punct de vedere politic, în creştere de la 14% în 2021, în timp ce 33% s-au numit centrişti, 32% de stânga şi 16% fără nicio denumire.
Femeile din Germania, Franţa şi Italia s-au identificat ca fiind progresiste în număr mai mare decât în urmă cu patru ani, în timp ce tinerii din Polonia şi Grecia au devenit mai conservatori în aceeaşi perioadă.
Sprijinul pentru restricţii mai stricte în ceea ce priveşte migraţia a crescut în general din 2021, de la 26% la 38%.
Citește și: Casa lui Brad Pitt din California, jefuită de hoți
Majoritatea tinerilor europeni şi-au exprimat speranţa în potenţialul UE, iar doi din trei au susţinut în proporţie covârşitoare rămânerea ţării lor în cadrul blocului comunitar, dacă acesta ar mai exista. Cu toate acestea, 39% au descris UE ca nefiind deosebit de democratică şi doar 6% au afirmat că guvernele lor naţionale funcţionează bine, nefiind nevoie de schimbări semnificative.
Mai mult de jumătate – 53% – au considerat că UE se concentrează prea mult asupra detaliilor şi a chestiunilor banale. Aceştia ar dori ca blocul comunitar să abordeze problema costului ridicat al vieţii, să consolideze apărarea împotriva ameninţărilor externe şi să creeze condiţii mai bune pentru ca întreprinderile să îmbunătăţească economia.
„Proiectul european, care ne-a adus pace, libertate de mişcare şi progres economic timp de decenii, este văzut ca fiind greoi”, a declarat Elke Hlawatschek, director al Fundaţiei Tui.
Cetăţenii greci consideră că au cea mai mare nevoie de o revizuire fundamentală a sistemului lor politic şi sunt cei mai sceptici cu privire la UE, pe care Faas a descris-o ca fiind înrădăcinată în trauma persistentă a crizei datoriilor din zona euro, care a dus economia ţării lor la marginea prăpastiei.
În ciuda unui sprijin mai puternic pentru protecţia climei în rândul tinerilor europeni, doar unul din trei a declarat că aceasta ar trebui să aibă prioritate faţă de creşterea economică. Cifra a scăzut de la 44% în 2021.
