Friedrich Merz al Germaniei a afirmat că actualul stat al bunăstării e nesustenabil, scrie „The Wall Street Journal” (SUA) într-un editorial.
Nu, nu ne referim la vreo mojicie rasială ori sexuală. Acele opreliști politice au fost spulberate demult. Ne referim la un tabu mult mai puternic al democrației occidentale moderne: a admite faptul că nu ne mai permitem să întreținem gabaritul sistemului modern de asistență socială, potrivit stiripesurse.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a declarat la o reuniune de sâmbătă a Uniunii Creștin-Democrate că „statul bunăstării pe care îl avem astăzi nu mai poate fi finanțat cu ce producem prin economie”.
Mulțumim, domnule cancelar, pentru această răbufnire de sinceritate. Merz face un lucru pe care nimeni altcineva din elita politicii occidentale nu mai pare dispus să-l facă, și anume să trântească pe masă dilema fundamentală a Occidentului modern. Țările și-au construit sisteme ale bunăstării și asistenței sociale într-atât de mari încât au surclasat capacitatea propriei economii cu creștere lentă de a le întreține. Dar, din cauză că amortizorul asistenței sociale e într-atât de vast și infiltrat atât de profund în clasa de mijloc, el a devenit și aproape imposibil de reformat.
Astfel că politicienii tradiționali de stânga și dreapta se eschivează de la abordarea problemei. Dar exact la fel stau lucrurile și cu presupușii radicali ai dreptei populiste. De la Marine Le Pen din Franța și până la britanicul Nigel Farage, de la AfD din Germania și până la Donald Trump, populiștii se sustrag de la problema dificilă a reformării statului disfuncțional al bunăstării.
Programele lor electorale vorbesc de imigrație și comerț extern, dar refuză să le spună alegătorilor adevărul despre asistența socială guvernamentală care împinge mereu mai sus deficitul și datoria – în paralel cu frânarea creșterii economice. Republicanii din Congres abia au izbutit recent să treacă reforme modeste dar extrem de necesare ale programului public de asistență medicală.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
De aici și importanța declarației lui Merz, care nu a dezvoltat problema, dar cel puțin a spart tabu-ul. Dilema devine acum mai limpede în Germania datorită faptului că guvernul Merz modifică radical politica apărării naționale. El și partenerii săi de coaliție social-democrați au convenit să elimine interdicțiile privitoare la deficit pentru a cheltui pe o consolidare militară capabilă a-i face față amenințării tot mai mari a Rusiei. E necesar și pentru satisfacerea obligațiilor asumate în cadrul NATO, după mulți ani de neglijare a apărării în favoarea concentrării pe asistența socială.
După cum au demonstrat-o deopotrivă Franța și America, nu există în politică sarcină mai dificilă decât reforma pomenilor guvernamentale – indiferent că vorbim de pensii, ajutor de șomaj, servicii medicale publice ori subvenționarea venitului. Merită de urmărit cu ce propuneri va veni coaliția lui Merz. Însă primul pas în direcția soluționării problemei e să admiți că ea există.
