Un sondaj al Parlamentului European privind cetățenii UE cu vârste între 16 și 30 de ani arată că rețelele sociale sunt principala lor sursă de informare și că majoritatea sunt conștienți de riscurile dezinformării online.
Creșterea prețurilor și costul vieții sunt o preocupare pentru 40% dintre tinerii de 16-30 de ani care au participat la cel mai recent sondaj Eurobarometru pentru Tineret, publicat luni. O treime dintre respondenți au declarat că Uniunea Europeană ar trebui să își concentreze atenția asupra mediului și schimbărilor climatice în următorii cinci ani, în timp ce 31% consideră că situația economică și crearea de locuri de muncă ar trebui să fie o prioritate, potrivit stiripesurse.
Citește și: Rusia nu vede niciun pas pozitiv din partea SUA în privinţa dezarmării
Aproape trei din zece (29%) doresc ca UE să acorde prioritate protecției sociale, bunăstării și accesului la servicii de sănătate. Peste unul din cinci respondenți au subliniat educația și formarea profesională (27%), locuințele (23%) și apărarea și securitatea UE (21%) ca fiind priorități importante. Apărarea europeană este o preocupare deosebită pentru tinerii din Cehia (36%), Polonia (33%) și Estonia (32%).
„Ascultarea tinerilor europeni și a preocupărilor lor este esențială pentru politicieni, factori de decizie și democrația europeană. Tinerii de astăzi sunt îngrijorați de creșterea prețurilor, schimbările climatice, securitate și șansele lor de a găsi un loc de muncă bun. Acestea sunt preocupări pe care trebuie să le abordăm în fiecare decizie pe care o luăm și în fiecare lege pe care o adoptăm. Altfel, riscăm să pierdem o generație în fața deziluziei”, a declarat președinta PE, Roberta Metsola.
Rețelele sociale au depășit televiziunea ca sursă principală de informare
Rețelele sociale sunt principala sursă de informare cu privire la subiectele politice și sociale pentru 42% dintre respondenții cu vârste între 16 și 30 de ani, televiziunea fiind a doua cea mai populară sursă (39%). Preferința pentru televiziune este deosebit de vizibilă în rândul celor cu vârste între 25 și 30 de ani. Acest segment de vârstă utilizează, de asemenea, mai des platformele de știri online și radioul comparativ cu tinerii de 16-18 ani. Cei mai tineri (16-18 ani) se bazează mai mult pe rețelele sociale (45%) decât cei cu vârste între 25-30 de ani (39%) și au mai multă încredere în prieteni, familie sau colegi pentru informare (29% față de 23%).
„Peisajul informațional se schimbă rapid. Deoarece majoritatea tinerilor își obțin știrile în principal de pe rețelele sociale, politicienii și platformele de social media au o responsabilitate specială în combaterea dezinformării în creștere”, a adăugat președinta Metsola.Televiziunea rămâne totuși sursa principală de informare pentru tinerii din Portugalia (53%), Italia (52%), Slovenia (45%) și Franța (43%). Presa online și/sau platformele de știri și radioul sunt surse de informare pentru 26% dintre participanții mai tineri și 16% dintre cei mai în vârstă. În ediția din 2021 a sondajului, principalele surse de știri erau rețelele sociale și site-urile de știri (fiecare fiind menționate de 41% dintre respondenți).
Instagram și TikTok, cele mai utilizate platforme pentru știri
Instagram este principala platformă pentru obținerea știrilor politice și sociale în rândul tinerilor (47%), urmată de TikTok (39%). X (fostul Twitter) este utilizat doar de 21% dintre tineri, conform sondajului.
Tinerii sunt conștienți de expunerea lor la dezinformare
O majoritate semnificativă (76%) dintre tineri cred că au fost expuși anterior la dezinformare și știri false.
Citește și: Crește numărul divorțurilor. Ce spun experții în problemele de cuplu și relaționare
În nouă state membre ale UE, mai mult de jumătate dintre respondenți au raportat că au fost expuși la dezinformare „des” sau „foarte des”, cu cele mai mari procente în Malta (59%), Ungaria (58%), Grecia (57%), Luxemburg (55%) și Belgia (54%).
În schimb, ponderea celor care cred că nu au fost niciodată expuși la dezinformare și știri false este cea mai mare în România (19%), urmată de Bulgaria (11%).70% dintre participanții la sondaj au încredere că pot recunoaște dezinformarea. Respondenții din Malta și Croația sunt cei mai încrezători în capacitatea lor de a identifica dezinformarea, în timp ce cei din Austria, Germania și Slovenia se simt cel mai puțin încrezători.
