Problemele de sănătate mintală şi cazurile de automutilare au înregistrat o creştere importantă în perioada de izolare impusă din cauza pandemiei în taberele de migranţi din Grecia, a tras un semnal de alarmă joi Comitetul Internaţional de Salvare (IRC), transmite France Presse, potrivit agerpres.
Potrivit organizaţiei umanitare, datele parvenite de pe cele trei insule cu cei mai mulţi migranţi – Lesbos, Chios, Samos – arată că trei sferturi din cele 900 de persoane salvate începând din 2018 prezentau astfel de simptome.
Citește și: Vicele american va fi vaccinat în public
La sfârşitul lunii octombrie, 41% prezentaseră simptome de stres post-traumatic, 35% gânduri suicidare şi 18% aveau la activ tentative de sinucidere.
Imediat după impunerea carantinei în martie în Grecia, s-a constatat o creştere cu 71% a simptomelor psihotice şi cu 66% a cazurilor de automutilare, arată IRC.
Potrivit datelor guvernamentale, mai mult de 15.000 de persoane trăiesc în tabere pe cele trei insule şi peste 17.000 în taberele din Marea Egee.
Pe Lesbos, mai mult 7.000 de migranţi sunt găzduiţi într-o tabără de corturi improvizată după incendiul survenit în septembrie la centrul permanent.
Luni, o fetiţă afgană de 3 ani a fost găsită pe jumătate inconştientă şi sângerând într-o toaletă a taberei, autorităţile afirmând că probabil a fost violată.
‘Sănătatea mintală a refugiaţilor a fost grav afectată în acest an, ca urmare a incendiilor devastatoare de pe Lesbos şi Samos, a COVID-19 şi a restricţiilor care au rezultat, a mutării într-un nou centru de primire temporar pe Lesbos, care încă nu oferă condiţii de trai demne’, a afirmat directorul IRC pentru Grecia, Dimitra Kalogeropoulou.
Citește și: Flavio Cotti, fostul preşedinte al Elveţiei, a murit de COVID
Doar câteva mii de refugiaţi – printre care în jur de 1.300 de minori bolnavi sau neînsoţiţi – au fost autorizaţi să se reinstaleze în alte state ale UE în acest an, în pofida solicitărilor repetate ale Atenei şi Comisiei Europene.
‘Avem nevoie de un sistem echitabil şi previzibil în care statele membre ale UE să împartă responsabilitatea primirii noilor sosiţi, care să respecte dreptul fiecărui individ la o evaluare completă a cererii sale de azil’, a subliniat Imogen Sudbery, director pentru politica europeană în cadrul IRC.
