Uniunea Europeană respinge presiunile SUA de a sista rapid gazul rusesc și menține ținta de independență energetică abia în 2028, mizând pe stabilitate economică și protecția piețelor interne, scrie Gapital.gr (Grecia).
Strategia energetică a Uniunii Europene intră într-o fază critică. În ciuda presiunilor tot mai mari din partea Washingtonului de a sista mai repede importurile de gaze rusești, Bruxelles-ul rămâne ferm pe linia obiectivului său de a obține independența completă până la 1 ianuarie 2028. Această opțiune nu este întâmplătoare, ci reflectă preocuparea de a găsi echilibrul ideal între obiectivele geopolitice și asigurarea stabilității sale energetice, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Administrația americană, condusă de președintele Donald Trump și secretarul pentru Energie Chris Wright, a transmis un mesaj clar aliaților săi europeni: gazul rusesc trebuie eliminat din mixul energetic cât mai curând. Într-o scrisoare adresată statelor membre NATO, Trump a cerut oprirea completă a importurilor „cât mai curând posibil”. În aceeași ordine de idei, Wright, vorbind la conferința Gastech de la Milano, a prezentat planurile ambițioase ale Washingtonului de a extinde exporturile de GNL către Europa, profitând de golul lăsat de Moscova.
Strategia este evidentă: independența față de gazele rusești nu numai că servește obiectivelor geopolitice, dar consolidează și rolul GNL-ului american ca furnizor de bază pentru piața europeană.
În fața presiunilor, Comisia Europeană pare neclintită. Purtătoarea de cuvânt pentru energie, Anna-Kaisa Itkonen, a subliniat că foaia de parcurs rămâne propunerea depusă în luna iunie cu privire la o sistare completă a aprovizionării cu gaz rusesc până la sfârșitul anului 2027. În același sens, comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, a subliniat că decuplarea treptată este concepută pe criteriul stabilității, pentru a evita creșteri bruște de prețuri și întreruperi de aprovizionare.
UE este conștientă de faptul că orice mișcare pripită ar putea submina competitivitatea economiilor sale, în special în țările care încă se bazează în mare măsură pe gazul rusesc livrat prin conducte.
Semnalul de alarmă tras de Institutul Oxford
O analiză a Institutului Oxford pentru Studii Energetice întărește ezitările europenilor. Conform studiului, implementarea decuplării planificate pentru data de 1.01.2028 va avea efecte limitate asupra prețurilor, deoarece până atunci se preconizează că la nivel internațional va exista o supraofertă de GNL și între timp va începe și producția din noile zăcăminte din Marea Neagră (România, Turcia).
În acest caz, creșterea TTF s-ar limita la doar 0,20 USD/MMBtu (0,58 EUR/MWh), adică ar fi vorba, practic, de o creștere neglijabilă. Chiar și pierderea gazului rusesc livrat prin intermediul TurkStream, care este direcționat către Europa de Sud-Est, ar duce la o povară de doar 0,27 USD/MMBtu, cu prețuri ușor mai mari în Ungaria, Slovacia și Austria.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Dar scenariul se schimbă radical dacă decuplarea este accelerată și s-ar produce în 2026, așa cum doresc SUA. Studiul avertizează asupra unei dublări aproape a prețurilor: în Europa Centrală și de Est costul ar putea depăși 20 USD/MMBtu (58 EUR/MWh), față de prețul actual de 32,15 EUR/MWh. Chiar și economii mari precum Germania și Italia ar înregistra creșteri semnificative, cu prețuri peste 18 USD/MMBtu.
Trebuie remarcat și faptul că impactul nu va fi același în toată Europa. Țările cu infrastructură GNL dezvoltată – precum Spania, Portugalia și Grecia – sau cu acces la surse noi, vor înregistra creșteri mai mici (în jur de 11 USD/MMBtu). Pe de altă parte, țările fără alternative, precum Ungaria sau Slovacia, riscă să suporte o presiune sufocantă.
Aceste diferențe prefigurează și tensiuni politice în cadrul Uniunii și nu este exclus să fie reaprinsă dezbaterea privind „derogările” sau noi mecanisme de sprijin pentru economiile cele mai vulnerabile.
În orice caz, Europa se confruntă cu o dilemă dificilă: să urmeze linia SUA pentru o decuplare rapidă de gazul rusesc, cu riscul unei creșteri vertiginoase a prețurilor, sau să continue cu propriul său plan, protejându-și piețele, dar cu o decuplare geopolitică mai lentă de Moscova.
Deocamdată, răspunsul UE este că 2028 rămâne linia roșie. Cu toate acestea, presiunea americană continuă și este clar că în lunile următoare problema va fi în centrul relațiilor transatlantice.
