Ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin a cerut joi un răspuns ‘rapid şi ferm’ al comunităţii internaţionale la ‘actul de agresiune’ comis de Rusia împotriva Ucrainei, pe 25 noiembrie în Strâmtoarea Kerci, relatează AFP, scrie Agerpres.
‘Este al cincilea consiliu ministerial consecutiv în cadrul căruia ordinea de zi a OSCE este dominată de comportamentul destabilizator al Rusiei care reprezintă o ameninţare majoră pentru securitatea europeană’, a declarat Pavlo Klimkin în cadrul unei reuniuni ministeriale a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) desfăşurată la Milano.
Citește și : Partidul Socialist Ungar vrea să dea în judecată Consiliul pentru media
‘În acest an, Rusia nu şi-a redus, ci dimpotrivă, şi-a extins acţiunea agresivă’, a mai spus el.
La 25 noiembrie, trei nave ale Forţelor navale ucrainene – două vedete blindate şi un remorcher – cu 24 de marinari la bord au fost capturate de gărzile de coastă ruse în timp ce se pregăteau să intre în strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov, pe motiv că ar fi încălcat frontiera maritimă a Rusiei.
Marina ucraineană a calificat incidentul drept ‘act de agresiune’, declarând că a informat Moscova în avans despre trecerea navelor prin strâmtoarea Kerci.
Şeful diplomaţiei ucrainene a subliniat că revine ONU ‘să ofere un răspuns internaţional rapid şi ferm pentru a răspunde acestui act de agresiune’.
‘Declaraţiile nu sunt suficiente, este nevoie de măsuri’, deoarece acţiunile Rusiei ‘ameninţă stabilitatea’ regiunii, a mai spus el.
Totodată, ministrul de externe ucrainean ‘a cerut Rusiei eliberarea imediată (a marinarilor) şi revenirea lor în Ucraina’, cerere formulată şi de şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini.
Ea a subliniat că tensiunile ‘din Marea Azov sunt o sursă de îngrijorare. (…) Cerem să se dea dovadă de cea mai mare moderaţie şi să se dezescaladeze’ situaţia, a adăugat ea.
De cealaltă parte, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a denunţat ‘comportamentul Ucrainei’, în special în ceea ce priveşte limba rusă, care, în opinia lui, nu mai este posibil să fie utilizată în această ţară.
Citește și : Lavrov: Extinderea NATO şi sistemele antibalistice generează o criză de încredere în zona euro-atlantică
‘Aspirând la dominaţie, un mic grup de ţări recurg la şantaj, presiune şi ameninţări, şi nu ezită să se amestece în treburi interne. Sprijinul acordat loviturii de stat în Ucraina este fără precedent’, a subliniat el.
Lavrov a notat existenţa unei ‘crize de încredere în Europa Atlantică’ născută din ‘extinderea nesăbuită a NATO, (…) din desfăşurarea de sisteme americane de apărare antiaeriană în Europa, din sancţiuni ilegale sub pretexte inventate’.
‘Se creează noi riscuri din cauza intenţiei Statelor Unite de a îngropa un alt acord internaţional privind rachetele balistice cu rază intermediară’, a mai spus Lavrov.
