Planul de pace propus de SUA joi, în timpul unor discuții la Paris, include o eventuală recunoaștere de către SUA a anexării Crimeii de către Rusia în 2014 și excluderea Kievului de la aderarea la NATO. Iar Ucraina este presată să-l accepte, scrie The Wall Street Journal.
Ideile administrației Trump cu privire la modalitatea de a pune capăt războiului din Ucraina au fost prezentate joi, la Paris, în contextul vizitei șefului diplomației americane, Marco Rubio, discuții la care au participat oficiali din Marea Britanie, Germania, Franța și Ucraina, potrivit stiripesurse.
Citește și: Haosul promovat de Trump atrage recesiune globală și riscuri de creștere a inflației
Propunerea SUA prevede o potențială reducere a sancțiunilor impuse Moscovei și lăsarea teritoriilor ucrainene ocupate sub controlul forțelor ruse. Și, potrivit WSJ, Kievul este presat să le răspundă americanilor la sfârșitul acestei săptămâni, când este așteptat la o reuniune a oficialilor americani, ucraineni și europeni la Londra.
Apoi, dacă există un consens între pozițiile americanilor, europenilor și ucrainenilor, propunerea ar putea fi înaintată Moscovei.
Kievul, presat să accepte
Pentru a exercita presiuni asupra Ucrainei și Rusiei, secretarul de stat Marco Rubio a declarat vineri că administrația și-ar putea întrerupe eforturile de negociere în cazul în care nu se vor înregistra progrese în următoarele câteva săptămâni în ceea ce privește chestiunile esențiale.
„Trebuie să stabilim în zilele următoare dacă (pacea) este fezabilă sau nu, iar dacă nu este posibilă, trebuie să mergem mai departe”, deoarece „Statele Unite au şi alte priorităţi”, a declarat Rubio, pe aeroportul Le Bourget din Paris înainte de a se urca în avion.
Demersul diplomatic al SUA ar îngheța războiul de-a lungul liniilor de front actuale, lăsând efectiv teritoriul ucrainean ocupat sub controlul Rusiei. Însă acceptarea unora dintre ideile administrației Trump s-ar putea dovedi dificilă pentru Kiev, în condițiile în care Ucraina nu vrea să admită pretențiile Rusiei asupra teritoriilor sale.
Zelenski a declarat în repetate rânduri că Ucraina nu va recunoaște, indiferent de cum va arăta un eventual acord de pace, regiunile ucrainene ocupate ca fiind ale Rusiei.
Deși Rubio a făcut presiuni, un înalt oficial al Departamentului de Stat a sugerat duminică că Ucraina trebuie să evalueze ideile, dar nu e obligată să le accepte.
După discuțiile de la Londra, la care intenționează să participe și secretarul de stat american, Marco Rubio,emisarul special al președintelui american pentru Rusia, Steve Witkoff, și trimisul lui Trump în Ucraina, Keith Kellogg, Witkoff ar putea face o altă călătorie în Rusia, notează WSJ.
Steve Witkoff, un director imobiliar apropiat de Trump, s-a întâlnit de trei ori cu președintele rus Putin și a raportat că a făcut progrese în discuțiile sale cu liderul de la Kremlin. Alți oficiali americani l-au sfătuit pe Trump să fie mai sceptic cu privire la intențiile lui Putin.
Ce ar însemna recunoașterea de către SUA a controlului Rusiei asupra Crimeei
Ideea ca SUA să ia în considerare recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia a fost raportată anterior de Bloomberg.
O decizie a SUA de a recunoaște cucerirea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 ar anula o politică americană de peste un deceniu, atât din partea administrațiilor democrate, cât și republicane.
În 2018, secretarul de stat Mike Pompeo, care a servit în timpul primei administrații Trump, a denunțat anexarea Crimeei de către Rusia drept o amenințare la adresa „unui principiu internațional fundamental împărtășit de statele democratice: că nicio țară nu poate schimba granițele alteia prin forță”.
Congresul SUA a adoptat o lege care se opune recunoașterii de către SUA a anexării Crimeii de către Rusia.
Ideile prezentate de SUA la Paris includ și excluderea Ucrainei din NATO. „NATO nu este pe masă”, a declarat Kellogg într-o apariție pe Fox News sâmbătă.
O altă idee a SUA, potrivit oficialilor occidentali, prevede desemnarea teritoriului din jurul reactorului nuclear din Zaporojie drept teritoriu neutru care ar putea fi sub control american.
Într-o convorbire cu Zelenski în luna martie, Trump a evocat posibilitatea ca SUA să achiziționeze centrale electrice ucrainene, inclusiv instalații nucleare, numind-o „cea mai bună protecție pentru această infrastructură”.
Centrala din Zaporojie, cea mai mare din Europa, ar alimenta apoi, probabil, cu energie atât teritoriul ucrainean, cât și regiunile pe care Moscova le-a cucerit de la invazia sa din 2022 și care rămân sub controlul său.
Rusia interesată de relansarea relațiilor economice cu SUA
Potrivit oficialilor occidentali, ideile prezentate de administrația Trump nu corespund anumitor cerințe rusești. Acestea nu ar admite că Rusia are dreptul legal de a controla patru regiuni din partea de est a Ucrainei pe care pretinde că le-a anexat, deși nu cer armatei ruse să părăsească aceste zone.
De asemenea, potrivit oficialilor occidentali, SUA nu propun un plafon pentru forțele ucrainene și nu exclud sprijinul militar occidental pentru Kiev sau desfășurarea de trupe europene în Ucraina, un punct cheie de divergență cu Moscova.
„Fiecare națiune suverană de pe Pământ are dreptul să se apere”, a declarat Rubio vineri. „Ucraina va avea dreptul să se apere și să încheie orice acorduri dorește”, a mai spus el.
În timp ce administrația Trump a suspendat la începutul lunii martie ajutorul militar şi transferurile informații pentru Ucraina, nu a impus sancțiuni economice și nu a luat măsuri concrete pentru a-l presa pe Putin.
Ucraina a declarat că este dispusă să accepte o încetare a focului cuprinzătoare de 30 de zile dacă Kremlinul îi va urma exemplul. În urmă cu câteva zile, Putin a declarat o scurtă încetare a focului pentru sărbătorile de Paște, însă oficialii ucraineni au declarat că Moscova a continuat să efectueze atacuri în timpul sărbătorii religioase.
Încă nu există o rezoluție cu privire la tipurile de garanții de securitate pe care Ucraina le-ar putea primi dacă acceptă un acord de pace.
Până în prezent, administrația Trump nu s-a declarat dispusă să ofere sprijin militar națiunilor europene care trimit trupe în Ucraina ca parte a unei „forțe de reasigurare”, pentru a descuraja o viitoare agresiune rusă. În timp ce Kremlinul și-a semnalat interesul pentru ridicarea sancțiunilor americane și pentru relansarea relațiilor economice cu SUA în timpul discuțiilor de la Moscova și din Arabia Saudită conduse de trimisul special al lui Putin, Kirill Dmitriev.
