Oficialii ucraineni şi europeni au respins săptămâna aceasta unele propuneri din planul de pace elaborat de preşedintele american Donald Trump pentru încheierea războiului din Ucraina şi au formulat contrapropuneri asupra mai multor puncte din acest plan, pe teme care merg de la chestiunile teritoriale până la sancţiunile impuse Rusiei, conform textelor consultate vineri de Reuters, transmite Agerpres.
Seturile de propuneri au rezultat din discuţiile dintre oficialii americani, europeni şi ucraineni desfăşurate la Paris, pe 17 aprilie, şi apoi la Londra, pe 23 aprilie. Propunerea de plan de pace avansată de Trump prevede în principal încetarea permanentă a focului, recunoaşterea de către SUA a peninsulei Crimeea ca fiind de jure parte a Rusiei şi recunoaşterea de facto a controlului rusesc asupra celorlalte teritorii ucrainene ocupate, cu excepţia zonelor din regiunea Harkov, excluderea aderării Ucrainei la NATO (nu şi pe cea a aderării la UE), ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei, trecerea sub control american a centralei nucleare Zaporojie şi garanţii de securitate pentru Ucraina oferite de state voluntare, în principal europene.
Citește și: Haosul promovat de Trump atrage recesiune globală și riscuri de creștere a inflației
Principalele diferenţe dintre propunerile SUA şi contrapropunerile formulate de Ucraina şi aliaţii săi europeni privesc succesiunea soluţionării chestiunilor teritoriale, ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei, garanţiile de securitate şi dimensiunea armatei ucrainene.
Deşi unele dintre divergenţe au fost evidenţiate de surse apropiate discuţiilor, documentele consultate de Reuters prezintă pentru prima dată diferenţele în detaliu complet şi explicit.
Primul text reflectă propunerile comunicate de emisarul lui Trump, Steve Witkoff, oficialilor europeni la Paris şi transmise ulterior ucrainenilor, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. Secretarul de stat american Marco Rubio a descris propunerile drept un „cadru amplu” pentru a identifica diferenţele de abordare dintre părţi.
Al doilea text a apărut o săptămână mai târziu în urma discuţiilor dintre oficiali ucraineni şi europeni desfăşurate miercuri Londra, după ce tot acolo au avut loc discuţii de asemenea cu oficiali americani. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat la rândul său joi că a fost transmis Washingtonului un document cu propuneri elaborate după întâlnirea de la Londra.
Această reuniune ar fi trebuit să fie una la nivel de miniştri de externe, dar a fost redusă la un nivel inferior după ce secretarul american de stat Marco Rubio şi-a anulat participarea în urma unor declaraţii în care Zelenski a respins oficializarea cedării peninsulei Crimeea către Rusia.
În documentul cu poziţia Ucrainei şi a aliaţilor săi europeni se cere amânarea discuţiilor despre teritorii până la încheierea unui armistiţiu şi nu este menţionată recunoaşterea controlului rusesc asupra vreunui teritoriu ucrainean.
Cât despre garanţiile de securitate pe termen lung pentru Ucraina, în documentul cu propunerea lui Trump se menţionează că această ţară va primi o „garanţie de securitate robustă”, în care state europene şi alte state voluntare vor acţiona ca garanţi, fără alte detalii suplimentare, dar cu precizarea că Ucraina nu va încerca să adere la NATO.
Documentul cu contrapropunerile ucrainene şi europene indică în mod explicit că nu vor fi impuse limite pentru forţele armate ucrainene şi nicio restricţie pentru aliaţii Ucrainei care ar trimite forţe de menţinere a păcii în Ucraina, o cerere de natură să irite Rusia, care a respins până în prezent categoric orice prezenţă militară pe teritoriul ucrainean a unor trupe din ţări aliate cu Kievul în acest război.
Mai mult, Kievul şi aliaţii săi europeni cer ca garanţiile de securitate pentru Ucraina să includă un „acord asemănător Articolului 5” din Tratatul Atlanticului de Nord, clauza de apărare colectivă a NATO.
În ce priveşte componenta economică, planul propus de Trump prevede ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei în perioada scursă din anul 2014, după anexarea Crimeei, în timp ce documentul ucrainean şi european menţionează „o relaxarea graduală a sancţiunilor după ce va fi obţinută o pace durabilă” şi reimpunerea acestor sancţiuni dacă Rusia încalcă termenii acordului de pace.
Acelaşi document european şi ucrainean cuprinde şi cererea ca Ucraina să primească compensaţii financiare pentru daunele provocate în război, compensaţii care să fie plătite din activele ruseşti îngheţate în Occident în urma sancţiunilor. Planul american menţionează doar că Ucraina va fi compensată financiar, fără a preciza sursa fondurilor.
Washingtonul a prezentat planul lui Trump ca fiind o „ofertă finală”, iar liderul de la Casa Albă a sugerat joi că şi-a stabilit o dată limită pentru a obţine un acord de pace între Rusia şi Ucraina, fără să o precizeze.
Secretarul său de stat, Marco Rubio, a avertizat la sfârşitul săptămânii trecute că se apropie momentul în care Trump va decide retragerea SUA din demersurile de soluţionare a războiului ruso-ucrainean dacă nu se înregistrează progrese.
La rândul său, vicepreşedintele american J.D. Vance a declarat miercuri că propunerea lui Trump pentru un acord de pace este „foarte explicită” şi că a sosit momentul când Moscova şi Kievul trebuie să o accepte, altfel „Statele Unite se vor retrage din proces”.
