Ţările G7 şi Uniunea Europeană poartă discuţii pentru a înlocui plafonul de preţ impus petrolului rusesc cu o interdicţie completă asupra serviciilor maritime utilizate la export, în încercarea de a reduce veniturile care finanţează războiul Rusiei în Ucraina, au declarat pentru Reuters şase surse familiarizate cu negocierile.
Rusia exportă peste o treime din petrolul său folosind tancuri occidentale, în principal către India şi China, precum şi servicii maritime occidentale. Interdicţia ar bloca acest tip de comerţ, operat în mare parte prin flotele maritime ale statelor UE precum Grecia, Cipru şi Malta, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Celelalte două treimi din exporturile ruseşti sunt transportate de o flotă paralelă, opacă, care operează în afara reglementărilor occidentale, aşa-numita „flotă întunecată”. Dacă G7 şi UE introduc interdicţia, Rusia ar trebui să îşi extindă semnificativ această flotă.
Interdicţia ar putea fi inclusă în următorul pachet de sancţiuni al UE, programat pentru începutul anului 2026, au spus trei dintre surse. Pentru a avansa, Bruxellesul doreşte un acord comun cu G7 înainte de a include măsura în propunerea oficială, potrivit altor două surse.
Oficiali britanici şi americani susţin activ ideea în cadrul reuniunilor tehnice ale G7, însă decizia finală a SUA va depinde de strategia de presiune aleasă de administraţia Trump în contextul negocierilor de pace pe care le mediază între Ucraina şi Rusia, au menţionat patru surse.
Nicio altă măsură occidentală nu s-ar fi apropiat atât de mult de o interdicţie totală privind manipularea petrolului rusesc, nu doar la nivelul importurilor, ci şi al transportului şi serviciilor maritime. Deşi G7 şi UE au eliminat aproape complet importurile de petrol rusesc din 2022 încoace, exporturile Moscovei încă se bazează în mod semnificativ pe infrastructura maritimă occidentală.
Plafonul de preţ, impus în 2022, permitea ţărilor terţe să cumpere petrol rusesc folosind servicii occidentale doar dacă preţul plătit era sub limita stabilită. Pentru a ocoli plafonul, Rusia a reorientat mare parte din exporturi către Asia, utilizând propria flotă, multe dintre nave fiind deja sancţionate de Occident. Aceste tancuri sunt vechi, au proprietari greu de identificat şi operează fără asigurare occidentală.
Administraţia Biden considera că, dacă Moscova cheltuieşte mai mult pe nave, va avea mai puţini bani pentru război. Administraţia Trump, în schimb, a fost sceptică în privinţa plafonului şi nu a susţinut reducerea acestuia la 47,6 dolari pe baril în septembrie 2025, faţă de limita iniţială de 60 de dolari.
Potrivit Centrului pentru Cercetare în Energie şi Aer Curat (Finlanda), în octombrie 44% din petrolul rusesc a fost exportat prin ”flota întunecată” deja sancţionată, 18% prin nave nesancţionate, iar 38% prin tancuri asociate cu ţări din G7, UE şi Australia.
În total, flota care transportă petrol sancţionat din Rusia, Iran şi Venezuela numără 1.423 de tancuri, dintre care 921 se află sub sancţiuni americane, britanice sau europene, potrivit datelor Lloyd’s List Intelligence.
