Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo se confruntă în turul doi al alegerilor prezidențiale din R. Moldova, după ce au atras voturile majorității cetățenilor în prima rundă: Sandu – 42,07%, iar Stoianoglo – 26,27%, potrivit Comisiei Electorale Centrale. În timp ce Sandu promite ancorarea R. Moldova în Uniunea Europeană și propune un „plan pentru țară”, Stoianoglo mizează pe neutralitate și pe o „relație constructivă cu toți partenerii, inclusiv cu Federația Rusă”, punând accent pe „dreptate” în această campanie electorală.
Ziarul de Gardă a analizat promisiunile electorale expuse de cei doi candidați, dar și viziunile concurenților la funcția de președinte cu privire la subiecte-cheie precum regiunea transnistreană, războiul din Ucraina declanșat de Federația Rusă și integrarea europeană a R. Moldova.
Promisiunile electorale ale Maiei Sandu
Președinta în exercițiu a Republicii Moldova, aflată pentru a treia oară în cursa pentru șefia statului, declară în această campanie electorală că are trei obiective naționale – „grijă față de oameni, condiții de viață mai bune, pace și bună înțelegere”. Totodată, cea mai importantă promisiune a Maiei Sandu este pregătirea țării pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030.
Citeşte şi: Coreea de Nord a testat o nouă rachetă balistică intercontinentală – Stiripesurse.md
La capitolul „grija pentru oameni”, Maia Sandu își propune să mărească salariul minim până la 10 mii de lei și salariul mediu – la 25 de mii de lei până în anul 2030. De asemenea, începând cu 2025, pensionarii care au cel puțin 40 de ani de vechime în muncă ar urma să beneficieze de o pensie minimă de 3300 de lei. Fiecare tânăr care se angajează la primul loc de muncă în domenii-cheie ar urma să primească un adaos la salariu de 3000 de lei pe lună timp de un an. Elevilor din clasele primare și gimnaziale li se promite „alimentație sănătoasă și gratuită”.
Șefa statului se angajează să repare și să reabiliteze 3000 de kilometri de drumuri, să repare și să doteze toate policlinicile din țară și să aloce cel puțin opt miliarde de lei pentru proiecte de infrastructură. Aceste angajamente se regăsesc în capitolul numit „condiții mai bune de viață”.
„Pacea și bunăstarea” ar urma să fie asigurate de Maia Sandu prin „continuarea dialogului extern activ, pentru ca țara noastră să fie în continuare auzită și respectată în toată lumea, și în Vest și în Est”. În același timp, Maia Sandu se ambiționează să creeze un program de promovare a culturii și tradițiilor naționale, prin intermediul căruia vor fi finanțate evenimente din țară și din diasporă.
Promisiunile electorale ale lui Alexandr Stoianoglo
Candidatul Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), Alexandr Stoianoglo, s-a lansat în campania electorală cu promisiunea de a asigura „triumful legii asupra dezmățului” și cu sloganul „dreptate pentru toți”. O altă prerogativă a lui Stoianoglo în calitate de președinte va fi, potrivit acestuia, reîntregirea țării „prin dialog cu regiunea transnistreană”, respectând neutralitatea R. Moldova. Pe plan extern, Stoianoglo se ambiționează să aibă relații „constructive” cu Federația Rusă, China, SUA, Ucraina, România și Uniunea Europeană. În viziunea candidatului socialist, el va reuși să transforme R. Moldova într-un „furnizor de securitate regională”.
În calitate de președinte, Stoianoglo spune că va lua toate deciziile ținând cont de „necesitatea de a popula R. Moldova”, promite programe prin care să stimuleze creșterea natalității în țară și se ambiționează să creeze programul „Revenire destoinică” pentru diasporă. Totodată, acesta promite să sprijine financiar familiile și să creeze „condiții exclusive pentru mediul de afaceri”. Mai mult, Stoianoglo menționează că va crea Banca de Stat pentru Investiții.
„Oamenii demult nu mai așteaptă minuni de la alegerile prezidențiale. Oamenii așteaptă și cer puținul, cel mai important pentru viață – dreptate”, se arată în ziarul cu publicitate electorală pe care îl distribuie activiștii candidatului.
Candidații și Uniunea Europeană
În declarații, atât Maia Sandu, cât și Alexandr Stoianoglo, spun că R. Moldova trebuie să fie parte a Uniunii Europene, ambii candidați fiind și cetățeni ai României, țară membră a UE din 2007. Totuși, în timp ce Maia Sandu a cerut Parlamentului să decidă organizarea unui referendum privind modificarea Constituției în vederea aderării R. Moldova la Uniunea Europeană și a făcut campanie în acest sens, Alexandr Stoianoglo a ales să boicoteze scrutinul „în semn de protest”.
„Referendumul nu a avut și nu are nicio legătură cu integrarea europeană a R. Moldova. Organizarea sa nu a fost necesară nici pentru Bruxelles, nici pentru legislația internă a țării. A fost, în esență, o acțiune cinică de PR, menită să salveze ratingul Maiei Sandu”, a menționat Alexandr Stoianoglo. Mai mult, Igor Dodon, liderul socialiștilor, care l-a înaintat pe „candidatul poporului” în cursa pentru Președinție, a menționat că nu recunoaște rezultatele referendumului constituțional.
Regiunea transnistreană și războiul din Ucraina – subiect de dezbateri
Pe 27 octombrie, Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo s-au întâlnit față-n față la Palatul Republicii în prima și singura lor dezbatere electorală. Cei doi candidați au adresat câte zece întrebări. Printre acestea, Maia Sandu l-a întrebat pe Alexandr Stoianoglo despre cum planifică să stabilească „o relație bună” cu Ucraina în contextul în care el este candidatul unui partid pro-rus, iar Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, fapt condamnat în repetate rânduri de președinta în exercițiu.
„Noi susținem Ucraina în războiul actual. Noi acordăm pentru cetățenii Ucrainei ajutorul umanitar și eu sunt sigur că relațiile noastre atunci când eu voi fi președinte cu Ucraina vor fi mai puternice decât în timpul actual. Toate relațiile în timpul actual poartă un caracter declarativ. Eu nu am văzut, în afară de declarații, referitor la războiul în Ucraina, nu am văzut nicio inițiativă legată cu pace, nicio inițiativă legată cu încetarea focului”, a răspuns Stoianoglo, care nu a condamnat public războiul Rusiei antErior. În replică, Maia Sandu i-a spus că autoritățile de la Kiev știu că Stoianoglo, susținut de Igor Dodon, este „omul Moscovei”.
De cealaltă parte, Alexandr Stoianoglo, care a menționat că prima sa vizită în calitate de președinte va fi în regiunea transnistreană, a întrebat-o pe șefa statului de ce nu s-a întâlnit niciodată în timpul mandatului său cu așa-numitele autorități din stânga Nistrului.
„Mă mândresc că noi toți, pe malul drept și stâng, am reușit să menținem liniștea la noi în țară. Pacea e prioritară. Ne dorim rezolvarea conflictului transnistrean, dar pe cale pașnică. Aproape 80% din exporturile din regiunea transnistreană merg în UE. (…) Suntem pe aceeași cale și trebuie în continuare să ne asigurăm că de integrarea europeană, (proces, n.r.) pe care dvs. l-ați boicotat, să se bucure și oamenii de acolo. Odată cu războiul, cetățenii din stânga Nistrului și-au luat pașapoarte moldovenești. Știți ce înseamnă asta? Că oamenii au încredere în autoritățile de la Chișinău”, a punctat șefa statului.
„Cal troian” versus „Antonescu în fustă”
În campania electorală, candidații n-au ezitat să-și dea reciproc calificative și să se acuze. La dezbateri, Maia Sandu a afirmat că Alexandr Stoianoglo este „un cal troian” și „omul Moscovei”. „Eu sunt sigură că niciun moldovean nu vrea să fie condus de cei care stau în spatele acestui om”, a adăugat Maia Sandu, referindu-se la susținătorii cu CV penal ai candidatului socialiștilor: Igor Dodon, Vlad Filat, Veaceslav Platon și Ilan Șor.
- La polul opus, Alexandr Stoianoglo a acuzat „regimul Sandu” de incompetență și a menționat că Maia Sandu este „responsabilă de eșecul efectiv al referendumului”. Totodată, Igor Dodon, care îl însoțește pe Alexandr Stoianoglo în toate vizitele electorale, a spus că Maia Sandu este „isterică” și „instabilă psihologic”, numind-o și „Antonescu în fustă”, comparând-o cu mareșalul Ion Antonescu, responsabil pentru Holocaustul din România împotriva evreilor.
