Un european din patru declară că se află într-o situaţie precară, ceea ce îl determină să renunţe la unele necesităţi, cum ar fi să nu-şi încălzească locuinţa în pofida frigului sau să renunţe la nişte mese când îi este foame, relevă un barometru al Asociaţiei franceze Secours Populaire, publicat vineri, potrivit AFP şi agerpres.
Din cauza unei “situaţii financiare dificile”, 62% dintre europeni şi-au restrâns călătoriile şi 47% au renunţat deja să-şi încălzească locuinţa în pofida frigului, potrivit acestui studiu realizat de institutul de cercetări de piaţă Ipsos pe un eşantion reprezentativ de 6.000 de persoane, în vârstă de 18 ani şi peste, originare din şase ţări (Germania, Franţa, Grecia, Italia, Polonia şi Marea Britanie). De asemenea, un procent de 29% dintre aceste persoane renunţă la o masă când le este foame.
Citeşte şi: Netanyahu REVINE şi consecinţele sunt SEISMICE – Black News
În total, 27% dintre cei chestionaţi au declarat că se află într-o situaţie precară. În special, 51% dintre greci se consideră într-o situaţie fragilă, faţă de 24% francezi şi 18% germani.
“Odată cu explozia preţurilor, criza energetică şi consecinţele războiului din Ucraina, pentru mulţi europeni condiţiile de viaţă s-au deteriorat în 2022”, subliniază asociaţia franceză.
“O situaţie cu atât mai dură cu cât ea urmează celor doi ani în care nivelul de viaţă fusese afectat de şocul crizei sanitare”, adaugă aceasta.
În special, familiile sunt afectate: aproape un părinte din doi a renunţat la vacanţe pentru copil sau la activităţi extraşcolare şi 33% spun că nu sunt în măsură în continuare să ofere copilului lor o alimentaţie variată.
Şi la acest capitol, grecii care se confruntă cu astfel de dificultăţi reprezintă cea mai ridicată proporţie.
Pentru a “oferi condiţii bune de viaţă” copiilor lor, 76% dintre părinţi se privează de activităţi de recreere, iar 48% de hrană, relevă de asemenea sondajul.
Asociaţia franceză Secors populaire a susţinut aproape 3,5 milioane de persoane aflate în dificultate anul trecut.
Acest sondaj a fost efectuat în perioada 17 iunie-6 iulie pe un eşantion reprezentativ de 6.000 de persoane din populaţia naţională, cu vârste de 18 ani şi peste, potrivit metodei cotelor. În fiecare ţară au fost intervievate câte 1.000 de persoane.
