Fostul vicepreşedinte congolez Jean Pierre Bemba, care a fost achitat în iunie anul trecut de Curtea Penală Internaţională (CPI) de crime de război şi crime împotriva umanităţii, după aproape 10 ani de detenţie, cere peste 68 de milioane de euro despăgubiri, a anunţat luni avocatul său, citat de AFP, potrivit Agerpres.
Potrivit apărării, bunurile lui Bemba, între care şapte avioane şi trei vile în Portugalia, au fost “pur şi simplu lăsate în paragină” în timp ce acesta se afla în spatele gratiilor la Haga, unde este sediul CPI.
Citește și : Consiliul Europei acuză Rusia de tortură în Cecenia
Spre surprinderea generală, fostul şef de stat a fost achitat vara trecută de acuzaţiile de crime, violuri şi jafuri comise în Republica Centrafricană de miliţia sa, în perioada octombrie 2002-martie 2003, fiind totuşi condamnat pentru corupere de martori în cadrul procesului împotriva sa.
“Un om nevinovat a pierdut 10 ani din viaţă”, a subliniat avocatul lui Bemba, Peter Haynes, într-un document remis CPI.
Fostul vicepreşedinte s-a întors în ţara sa după achitare, dar condamnarea pentru corupere de martori l-a împiedicat să ia parte la cursa pentru preşedinţia Republicii Democratice Congo, în decembrie.
Avocaţii săi au insistat într-o conferinţă de presă la Haga că solicitarea de despăgubiri de 68 de milioane de euro reprezintă “ceva mai puţin de jumătate din bugetul anual al Curţii”.
Dacă va beneficia de totalitatea sumei solicitate, Jean Pierre Bemba este dispus să acorde 22 de milioane de euro victimelor, “ca reparaţii către populaţia Republicii Centrafricane”, a menţionat Haynes.
Cererea de despăgubiri pentru fostul vicepreşedinte congolez vine în contextul în care serviciile procuraturii CPI, fondată în 2002 pentru judecarea celor mai grave crime comise pe plan mondial, sunt fragilizate de achitarea acestuia anul trecut, urmată de cea a fostului preşedinte al Cote d’Ivoire, Laurent Gbagbo, în ianuarie a.c.
Laurent Gbagbo, primul şef de stat remis CPI, a fost judecat pentru crime comise în timpul crizei post-electorale din 2010-2011, provocată de refuzul său de a-i ceda puterea rivalului său, actualul preşedinte ivorian Alassane Ouattara. Cele cinci luni de violenţe au lăsat în urmă peste 3.000 de morţi. În ianuarie, CPI a decis, cu majoritate, că “acuzarea nu a reuşit să demonstreze că a existat un plan de menţinere a lui Gbagbo la putere, plan care să includă comiterea de crime împotriva civililor”.
Citește și : Theresa May se deplasează la Strasbourg pentru a încerca să finalizeze un acord privind Brexit
Toate încercările anterioare ale Curţii de a judeca personalităţi politice de prim-rang, majoritatea din Africa, au întâmpinat obstacole. În 2015 a fost achitat şi preşedintele kenyan Uhuru Kenyatta.
