Fragmentele de granit provenite dintr-un meteorit sugerează că embrionii unui continent s-au format pe Marte în urmă cu 4,4 miliarde de ani, dezvăluind informaţii cu privire la procesul de evoluţie al Plantei Roşii dar şi al Pământului, transmite agenția de știri AFP, citată de Agerpres.
Deşi misiunile de explorare trimise pe Planeta Roşie nu au adus încă mostre de rocă marţiană pe Pământ, unele fragmente au ajuns deja la noi sub formă de meteoriţi.
Citește și: Fructele moldovenești sunt tot mai apreciate pe piața UE
Originea acestor 400 kg de roci colectate din întreaga lume a fost determinată în special datorită „gazelor rare care au fost prinse în unele dintre aceste roci marţiane în momentul în care au fost expulzate în spaţiu”, a explicat pentru AFP Brigitte Zanda, specialist în meteoriţi la Muzeul Naţional de Istorie Naturală (MNHN) din Paris.
Aceste gaze rare corespund celor „identificate în atmosfera lui Marte”, a precizat Brigitte Zanda, co-autoare a studiului publicat vineri în revista Nature Geosciences.
În 2012, un dealer francez de meteoriţi i-a adus mostre găsite în Sahara de Vest. Meteoritul NWA7533, supranumit „Black Beauty” (frumuseţea neagră), avea o textură „foarte complexă” şi „total diferită” faţă de alţi meteoriţi marţieni, a spus ea. Interiorul, întunecat şi pătat cu granule „roz deschis şi albicioase”, este format din fragmente de rocă şi praf care s-au consolidat în urma unuia sau mai multor impacturi produse pe un teren foarte vechi din emisfera sudică a lui Marte.
Toţi meteoriţii marţieni găsiţi până acum au compoziţie bazaltică, a spus Zanda. Aceste roci dense, care formează crusta oceanică de pe Pământ, sunt formate prin răcirea rapidă a oceanului de magmă de la suprafaţa unei planete în timpul formării acesteia.
Oamenii de ştiinţă au crezut multă vreme că pe Marte acest proces s-a oprit la scurt timp după ce a început şi că pe Planeta Roşie nu există formaţiuni echivalente continentelor terestre. Acestea din urmă sunt constituite din roci bogate în dioxid de siliciu, mai puţin dens decât bazaltul şi care „plutesc” pe crusta oceanică.
Această ipoteză a fost contestată în ultimul deceniu de descoperirea de către roverul Curiosity a unor roci marţiene mai bogate în dioxid de siliciu decât în bazalt. Acest lucru este confirmat de studiul publicat în Nature Geosciences.
O parte dintre fragmentele mateoritului ‘Black Beauty’ s-a demonstrat că sunt din granit, care conţine un mineral compus din dioxod de siliciu pur: cuarţul.
„Se pare că pe Marte s-au format protocontinente şi că acest lucru este legat de impacturi care au topit o mare parte a crustei marţiene, lichidele astfel formate evoluând către compoziţii mai bogate în dioxid de siliciu”, spune Brigitte Zanda.
Citește și: Crește numărul divorțurilor. Ce spun experții în problemele de cuplu și relaționare
Această descoperire reprezintă totodată şi un argument puternic cu privire la prezenţa apei la suprafaţa lui Marte, în trecutul îndepărtat al acestei planete pentru că aceste fenomene au fost facilitate de asimilarea apei în magmă. Dar, din moment ce Marte este mult mai mică decât Pământul şi a stocat iniţial mai puţină căldură, „crusta sa a încetat să se reînnoiască foarte devreme”, explică cercetătoarea.
Aceste fragmente marţiene de granit vechi de 4,4 miliarde de ani dezvăluie date şi cu privire la evoluţia geologică din primii ani ai planetei noastre, în condiţiile în care „nu avem acces la nicio rocă atât de veche de pe Pământ”, mai subliniază ea.
Cele mai vechi roci de pe planeta noastră au fost distruse de efectul combinat al eroziunii şi al plăcilor tectonice – plăci rigide care se deplasează pe suprafaţa Pământului, schimbând aspectul continentelor şi oceanelor. Singurele dovezi din trecutul extrem de îndepărtat al Pământului sunt fragmente de zircon care datează de 4,3 miliarde de ani.
„Modelele fizice arată că Marte şi Terra au avut probabil condiţii climatice foarte asemănătoare şi că procesele geologice care au avut loc acolo au fost similare. Prin urmare, este posibil să credem că procesele de la originea primelor continente terestre sunt asemănătoare cu cele care au format primele granituri marţiane”, potrivit cercetătoarei.
