Plasarea forţată de copii metişi în orfelinate în Congo belgian în anii 1950 nu poate fi calificată drept ‘crimă împotriva umanităţii’, a decis miercuri un tribunal civil din Bruxelles, respingând acţiunea intentată contra statului belgian de cinci femei metise astăzi septuagenare, informează AFP, potrivit agerpres.
Presupusele crime şi încălcări ale drepturilor fundamentale se referă la perioada 1948-1961, adică până imediat după obţinerea independenţei actualei Republici Democratice Congo (RDC) în 1960.
Citește și : Boris Johnson îşi prezintă SCUZE după povestea unei presupuse petreceri de Crăciun la Downing Street
Cinci femei metise, născute din relaţia unui bărbat alb cu o femeie de culoare, au fost smulse familiei materne la vârstele de 2, 3, respectiv 4 ani, pentru a fi plasate într-o instituţie religioasă, unde ele acuză că au fost victime ale relelor tratamente.
Femeile – patru belgience şi o franţuzoaică – au decis anul trecut să dea în judecată statul belgian, pe care îl consideră responsabil de aceste plasamente forţate în epoca puterii coloniale.
Acuzaţia de ‘crimă împotriva umanităţii’ pentru fapte datând din perioada colonială constituia o premieră în dreptul belgian. Avocaţii celor cinci reclamante au denunţat un ‘sistem generalizat’ pus în aplicare de administraţia belgiană şi motivat, în opinia lor, de rasism.
‘În timpul colonialismului, metisul era considerat o ameninţare pentru supremaţia rasei albe, el trebuia îndepărtat’, a pledat avocata Michele Hirsch la proces, la mijlocul lunii octombrie.
După o deliberare de aproape două luni, tribunalul a transmis miercuri că, ‘oricât de inacceptabilă ar fi astăzi, politica de plasare de copii metişi în instituţii religioase din motive rasiale nu era, între 1948 şi 1961, considerată de către comunitatea statelor drept o crimă împotriva umanităţii şi incriminată ca atare’.
Citește și : Ţara cu cea mai mare rată de infectare din lume începe relaxarea restricţiilor pentru persoanele vaccinate
În consecinţă, adaugă verdictul, tribunalul ‘a decis că, în virtutea regulii conform căreia nimeni nu poate fi pedepsit pentru o infracţiune care nu exista (la momentul faptelor reclamate), statul belgian nu poate astăzi să fie pedepsit penal pentru capul de acuzare de crimă împotriva umanităţii pentru fapte care în epocă nu erau încadrabile astfel’.
Verdictul instanţei mai subliniază că infracţiunea de crimă împotriva umanităţii nu a apărut în dreptul belgian decât odată cu o lege din 1999.
