Un vulcan din sudul Iranului, considerat „mort” de sute de mii de ani, a început să dea semne de viaţă. Potrivit unui studiu publicat pe 7 octombrie în revista Geophysical Research Letters, solul din jurul vârfului vulcanului Taftan, aflat în apropierea graniței cu Pakistanul, s-a ridicat cu aproximativ 9 centimetri în decurs de zece luni, între iulie 2023 și mai 2024, informează LiveScience.
Această deformare a terenului nu s-a estompat în lunile următoare, semn că sub suprafață se acumulează presiune gazoasă, un indiciu clar de activitate subterană, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
„Presiunea trebuie să se elibereze la un moment dat, fie violent, fie lent. Nu există motive de panică, dar vulcanul trebuie supravegheat mai atent”, avertizează Pablo González, vulcanolog la Institute of Natural Products and Agrobiology (IPNA-CSIC), din cadrul Consiliului Național Spaniol pentru Cercetare Științifică.
De la vulcan stins la vulcan adormit
Până de curând, Taftan era catalogat drept vulcan stins, adică fără erupții în ultimii 11.700 de ani, perioada cunoscută sub numele de Holocen. Noile observaţii îi pot însă schimba statutul. „Având în vedere activitatea recentă, este mai corect să-l numim vulcan adormit”, spune González.
Cu o altitudine de aproape 4.000 de metri, Taftan domină o zonă muntoasă formată prin subducţia scoarţei oceanice arabe sub placa continentală eurasiatică. Deşi în prezent este activ din punct de vedere hidrotermal (el emană gaze sulfuroase), nu există dovezi că ar fi erupt vreodată în istoria speciei Homo sapiens.
Primele semne, observate din satelit
În 2020, cercetătorul Mohammadhossein Mohammadnia, doctorand la IPNA-CSIC, nu observase nicio activitate notabilă în imaginile satelitare. Totul s-a schimbat însă în 2023, când locuitorii din regiune au început să raporteze pe rețelele sociale emanații de gaze care puteau fi mirosite chiar și din orașul Khash, aflat la 50 de kilometri distanță.
După ce a consultat din nou imaginile captate de misiunea Sentinel-1 a Agenției Spațiale Europene, Mohammadnia a constatat o ușoară ridicare a solului în zona vârfului, un fenomen ce indică o creștere de presiune la mică adâncime, între 490 și 630 de metri.
Ce se întâmplă sub vulcan
Cercetătorii au exclus cauze externe, precum cutremurele sau precipitațiile. Rezervorul de magmă al vulcanului se află la peste 3,5 kilometri sub sol, deci prea adânc pentru a provoca singur ridicarea terenului.
Cel mai probabil, spun specialiștii, schimbările observate se datorează unei acumulări de gaze în sistemul hidrotermal al vulcanului sau unei mici deplasări a magmei care permite gazelor să urce prin fisuri și pori, mărind presiunea din rocile de la suprafață.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Un semnal de alarmă, nu o alertă
Etapa următoare a cercetărilor va fi colaborarea cu echipe specializate în analiza gazelor vulcanice, pentru a determina natura exactă a activităţii.
„Acest studiu nu urmărește să sperie oamenii. Este un semnal de alarmă pentru autoritățile iraniene, care ar trebui să aloce resurse pentru monitorizarea acestui vulcan”, subliniază González.
