Ungaria a continuat să deporteze migranţii în general, fără a examina individual fiecare caz, şi la o lună după ce Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că această practică este ilegală, acuză un activist pentru drepturile omului, citat de dpa, potrivit agerpres.
După decizia din 17 decembrie a CJUE, poliţia de frontieră ungară a obligat peste 3000 de migranţi să treacă graniţa în Serbia, fără a le permite să depună cereri de azil, a afirmat duminică Andras Lederer, reprezentant al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului. El a apreciat că este vorba de “o încălcare făţişă a legii”.
Citește și : Numărul cazurilor suspecte de abuz asupra copiilor după primul lockdown din Anglia, în creştere
“Este revoltător că lucrurile continuă aşa”, a spus Lederer.
CJUE a decis că prin deportarea migranţilor fără o analiză individuală a fiecărui caz şi fără măsurile de protecţie corespunzătoare Ungaria încalcă legislaţia Uniunii Europene privind azilul şi principiul nereturnării.
Nereturnarea este principiul legislaţiei internaţionale conform căruia “nimeni nu trebuie returnat într-o ţară unde ar fi supus torturii, tratamentelor crude, inumane sau degradante, ori pedepselor şi altor vătămări ireparabile”, explică oficiul Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului.
Citește și : Senatul SUA a publicat documente despre ancheta privind contacte între echipa preşedintelui Trump şi Rusia
Ungaria a început deportările nediscriminatorii în toamna lui 2015, când guvernul condus de premierul Viktor Orban a decis construirea unui gard metalic la frontiera cu Serbia. Autorităţile ungare susţin că deportările constituie respingeri ale cererilor de azil, în urma cărora poliţiştii de frontieră “escortează” “migranţii ilegali” la porţile din gard, pe unde pot intra în Serbia.
