Parlamentul European a votat joi, la Bruxelles, o rezoluţie ce arată că imixtiunea străină în alegeri ameninţă serios societăţile europene democratice în favoarea forţelor anti-UE, de extremă dreaptă şi populiste şi că încercările de influenţare a proceselor decizionale în UE pun în pericol societăţile democratice europene, potrivit unui comunicat al PE, potrivit agerpres.
Rezoluţia a fost adoptată cu 469 voturi pentru, 143 voturi împotrivă şi 47 de abţineri.
Citește și : Candidata Franţei pentru un post de comisar european a fost respinsă de comisiile din PE
Eurodeputaţii subliniază faptul că interferenţa externă poate îmbrăca o mulţime de forme, de la campanii de dezinformare pe platformele de comunicare socială, la atacuri cibernetice care vizează infrastructura critică aferentă alegerilor sau sprijinul financiar direct şi indirect acordat partidelor politice înaintea majorităţii alegerilor naţionale şi a celor europene. O mare parte a acestor interferenţe sunt în beneficiul candidaţilor anti-UE, extremişti şi populişti.
Chiar dacă statele membre au interzis total sau parţial donaţiile străine către partidele şi candidaţii politici, actorii străini găsesc modalităţi de a le eluda, se adaugă în textul rezoluţiei, menţionându-se cazurile Frontului Naţional din Franţa şi acuzaţiile din presă referitoare la Partidul Libertăţii din Austria (FPOe), Lega din Italia şi Leave.eu în Marea Britanie.
Membrii PE s-au declarat profund îngrijoraţi de “natura extrem de periculoasă a propagandei ruse”, care este principala sursă de dezinformare în Europa şi care s-a dublat începând cu ianuarie 2019 (998 de cazuri) faţă de 2018 (434 de cazuri). De asemenea, ei au condamnat în mod ferm “acţiunile agresive” ale actorilor statali şi nestatali din ţări terţe care urmăresc să submineze suveranitatea ţărilor în curs de aderare la UE din Balcanii de Vest şi din ţările Parteneriatului estic.
În rezoluţia adoptată joi, Parlamentul European cere o transformare a grupului operativ East StratCom într-o structură permanentă cu finanţare sporită. Companiile de internet şi platformele de comunicare socială trebuie de asemenea să coopereze în acest scop, fără a submina libertatea de exprimare, şi ar trebui ca UE să dezvolte un cadru juridic care să trateze ameninţările hibride.
Citește și : Macron: Sylvie Goulard este victima unui ‘joc politic’
În 2015, în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă a fost creat a fost creat grupul operativ East StratCom pentru a comunica în mod eficient politicile UE faţă de vecinătatea sa estică. În octombrie anul trecut, cu jumătate de an înaintea alegerilor europene, Codul de practică a fost semnat de către Facebook, Google, Twitter şi Mozilla, apoi şi de Microsoft în 2019, prin care aceste companii au convenit, în mod voluntar, asupra unor standarde de auto-reglementare pentru combaterea dezinformării. În decembrie 2018, Comisia Europeană a publicat un Plan de acţiune împotriva dezinformării.
Până la finalul anului 2020, peste 50 de alegeri prezidenţiale, naţionale, locale sau regionale vor fi organizate în statele membre ale UE.
