Condiţiile economice ale noile generaţii sunt din ce în ce mai proaste. În Italia, unul din patru tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani riscă să trăiască în sărăcie, în timp ce ka nivelul întregii UE, cifra este mai mică. O rată alarmantă, care face ca Italia să coboare pe locul cinci, plasându-se printre cele mai proaste țări europene. Dar nici Danemarca, Grecia, Spania și România nu se descurcă mai bine, scrie LA REPUBBLICA, potrivit RADOR.
Un cadru îngrijorător care reiese din cele mai recente date Eurostat, institutul european de statistică, date actualizate până în 2021 şi care arată că tinerii cu un venit net sub 60% din media națională, afectați de așa-numitul ”risc de sărăcie”, reprezintă circa 25 % din totalul populației italiene. O situaţie mai proastă decât cea din Italia există doar în România, în Spania și Grecia şi desigur, în Danemarca, unde rata de risc pentru mileniali și generația Z este cea mai mare din Europa. Tinerii din Suedia, Bulgaria și Germania, pot avea mai multe speranţe decât cei italieni.
Citeşte şi: Xi Jinping cere armatei chineze să consolideze pregătirea pentru ‘lupta reală’ – Black News
O imagine îngrijorătoare, care atestă că în 2021, rata riscului de sărăcie în Uniunea Europeană a fost mai mare pentru tineri decât pentru totalul populației, cu o diferență generală de 3,3 puncte procentuale (20,1% față de 16,8%). Aşa s-au prezentat lucrurile în 19 țări europene, cel mai mare decalaj înregistrandu-se în Danemarca și în Suedia. În timp ce doar tinerii din Letonia, Malta, Estonia și Croația au condiții economice mai bune decât populația în ansamblu.
Citeşte şi: Treisprezece femei îl acuză pe actorul francez Gerard Depardieu de violenţe sexuale (presă) – Black News
Aproximativ 6% dintre persoanele cu vârste sub 29 de ani din Europa nu pot să-și plătească facturile, să consume proteine cel puţin o dată pe săptămână și să deţină un mijloc de transport pentru a se deplasa. În 2021, în UE, explică Eurostat, rata deprivării materiale și sociale severe în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani a fost de 6,1%, în timp ce rata deprivării materiale și sociale severe în rândul populației totale – adică a tuturor persoanelor care trăiesc în gospodării private – a fost ceva mai mare: 6,3%. Însă procentele sunt foarte diferite între țările din Bătrânul Continent. Potrivit celor dezvăluite de Institutul European de Statistică, în anul 2021, cel mai mare procent de tineri grav dezavantajați social a fost înregistrat în România (23,1%), Bulgaria (18,7%) și Grecia (14,2%).
