Eforturile Poloniei şi ale Comisiei Europene pentru soluţionarea disputei legate de statul de drept se îndreaptă în direcţia corectă, a estimat luni ministrul polonez pentru afaceri europene, Konrad Szymanski, citat de dpa, potrivit agerpres.
Comisia Europeană a anunţat la 20 decembrie lansarea procedurii de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia ca urmarea a reformelor iniţiate în sistemul judiciar. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.
Citeşte şi: Revoltă şi luare de ostatici într-o închisoare din Brazilia
Autorităţile de la Varşovia au primit un termen de 90 de zile pentru a da curs recomandărilor CE.
”Sunt destul de optimist cu privire la direcţia acestui proces. Comunicarea este mai bună, la fel şi înţelegerea reciprocă”, a declarat Szymanski.
El a precizat că guvernul polonez este în curs de clarificare a poziţiei sale cu privire la zece acte normative diferite identificate de Comisia Europeană ca încălcând valorile UE şi că Polonia încă are o ‘evaluare destul de diferită’ faţă de cea a executivului comunitar asupra controversatei reforme a sistemului judiciar polonez, unul dintre principalele puncte de divergenţă între Varşovia şi Bruxelles.
”Cu siguranţă, disponibilitatea de a asculta argumentele este mai mare acum decât înainte. Noi vom reacţiona proporţional, într-o manieră pozitivă”, a adăugat oficialul polonez. El a subliniat că UE încă trebuie să clarifice definiţia modului în care o ţară membră riscă să încalce grav valorile UE.
Citeşte şi: Premierul din Albania vrea o preşedinţie comună cu Kosovo
Într-o primă fază, precum cea iniţiată de executivul comunitar în 20 decembrie, articolul 7 permite ”a se constata existenţa unui risc clar de încălcare gravă” a statului de drept într-un stat membru, cu votul a cel puţin 22 de ţări din UE. Eventualele sancţiuni, aşa cum este retragerea dreptului de vot, nu pot interveni decât într-o fază ulterioară, care presupune un vot cu unanimitate al statelor membre (cu excepţia ţării vizate).
Printre măsurile controversate adoptate de Polonia se numără cele referitoare la Curtea Supremă şi la Consiliul Naţional al Magistraturii.
