Varvara Buzilă a fost premiată în cadrul secțiunii Heritage Champions, ce onorează profesioniști care și-au dedicat mai mult de 30 de ani din viață cercetării, ocrotirii și promovării patrimoniului cultural.
Europa Nostra este cea mai reprezentativă rețea a societății europene în domeniul patrimoniului cultural, potrivit stiripesurse.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
Pentru European Heritage Awards/Europa Nostra Awards 2025, au fost depuse 251 de aplicații din 41 de țări europene. Au fost premiate 30 de proiecte și personalități remarcabile, din 24 de țări, distincțiile fiind organizate în 5secțiuni.
Varvara Buzilă a fost premiată în cadrul secțiunii HeritageChampions.
Aplicația a fost înaintată de Asociația Gaspar, Baltasar &Melchior/Școala de la Piscu, din România, premiată cu European Heritage Award/Europa Nostra Award în 2022, la secțiunea Educație, Formare, Meșteșug (Education, Training,Skills).
Cine este VarvaraBuzilă?
Varvara Buzilă este una dintre cele mai importante voci ale patrimoniului cultural din Republica Moldova. De peste patru decenii, s-a dedicat protejării și revitalizării acestui patrimoniu, atât prin cercetare științifică, cât și prin implicarepublică.
În calitate de coordonator științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, a construit o carieră solidă, în care rigoarea academică se împletește cu o pasiune profundă pentru culturavie.
Activitatea sa de cercetare etnografică acoperă peste 850 de localități din Republica Moldova, dar și zeci din România șiUcraina.
Este autoarea a zece monografii, a peste 75 de articole științifice și a sute de texte destinate publiculuilarg.
Varvara Buzilă reușește să îmbine cercetarea riguroasă cu un limbaj accesibil, aducând tradițiile comunităților în dialog cu practica muzealăcontemporană.
În paralel cu activitatea de cercetare și comunicare, Varvara Buzilă a avut un rol esențial în construirea cadrului legislativ care protejează patrimoniul cultural imaterial dinMoldova.
Între 2009 și 2019, a fost președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. A coordonat Registrul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial și a fost implicată în elaborarea a cinci dosare UNESCO, dintre care patru au fost înscrise pe lista patrimoniului imaterial, iar unul pe ListaTentativă.
Ca profesor, mentor și educator, a predat în mai multe universități, a coordonat teze de masterat și doctorat, a condus tabere de vară și expedițiiștiințifice.
A revenit constant în mediul rural pentru a susține purtătorii de tradiție și pentru a încuraja transmiterea patrimoniului între generații. A contribuit activ la revigoarea cusutului cămășii tradiționale, inițiind grupuri de lucru care, dincolo de gestul în sine, susțin identitatea culturală și întăresc reziliența socială șieconomică.
Implicarea sa se extinde și în zona sustenabilității: a îndrumat meșteri populari să folosească materiale locale și ecologice, promovând totodată un turism cultural centrat pe autenticitate. A inițiat campanii prin care a încurajat cetățenii să doneze bunuri culturale muzeelor, ceea ce a dus la îmbogățirea colecțiilor publice cu peste 1800 depiese.
Prin metode inovative de cercetare pe teren, Varvara Buzilă reușește să transforme patrimoniul imaterial – aparent invizibil – într-o realitate accesibilă, transmisibilă șivie.
Numită adesea, cu respect, „o enciclopedie a culturii tradiționale”, Varvara Buzilă este o personalitate de referință nu doar pentru specialiști, ci și pentru publicul larg. Impactul său se vede în arhive și în legislație, dar mai ales în sate, școli și spații publice – acolo unde cultura nu doar se conservă, ci continuă să inspire și să unească, potrivit unui comunicat al Școlii de laPiscu.
”Chiar dacă patrimoniul cultural este, prin definiție, un martor al vremurilor trecute, în prezent, cercetarea, protejarea și promovarea lui se profilează în tendințe noi, cu un impact social aflat în creștere. De ce? Fiindcă patrimoniul cultural constituie partea sesizabilă a unor valori sociale definitorii. În contextul dinamismului vieții de la începutul secolului al XXI-lea, comunitățile caută resorturi stabile, pe care patrimoniul cultural le oferă cu multăgenerozitate“, a declarat Varvara Buzilă.
