O nouă rundă de negocieri între Chișinău și Tiraspol a avut loc astăzi, 16 aprilie, la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol, în format 1+1. În acest context, Victoria Furtună avertizează că discuțiile sunt purtate fără o viziune clară asupra soluției finale și a modelului viitorului stat, iar procesul riscă să devină „o imitație a progresului”.
Într-o postare publică, Victoria Furtună susține că reglementarea transnistreană nu poate fi redusă la un simplu dialog între cele două maluri ale Nistrului, ci reprezintă un sistem complex, structurat pe trei niveluri: economic, de securitate și geopolitic.
Potrivit acesteia, la nivel economic, fiecare decizie presupune controlul unor fluxuri esențiale, precum taxele, energia și logistica, iar cine controlează economia ajunge să modeleze realitatea.
La nivel de securitate, Furtună avertizează că orice greșeală în negocieri poate deveni un factor de risc regional, nu pentru că cineva își dorește un conflict, ci din cauza instabilității sistemului.
În ceea ce privește cadrul geopolitic, aceasta subliniază că, fără înțelegerea rolului OSCE, al Uniunii Europene, al Statelor Unite și al altor actori externi cu experiență în soluționarea conflictelor, precum Elveția și Austria, orice înțelegeri rămân la nivel tactic și nu devin soluții strategice.
Victoria Furtună consideră că principala problemă este faptul că negocierile sunt tratate ca un set de teme separate, cum ar fi taxele, circulația sau alte chestiuni tehnice, în timp ce lipsește elementul esențial — soluția și modelul viitorului stat.
În opinia sa, fără acest element, înțelegerile nu se pot extinde, deciziile nu se consolidează, iar procesul devine o imitație a progresului.
Totodată, aceasta afirmă că întâlnirea de astăzi reprezintă un test privind capacitatea statului de a gestiona sisteme complexe: dacă Republica Moldova poate integra economic teritoriul, dacă este capabilă să creeze un mediu previzibil și dacă poate controla procesele, nu doar să reacționeze la ele.
Furtună mai spune că, în cazul în care aceste capacități lipsesc, situația va transmite un semnal clar partenerilor internaționali.
În același context, aceasta enumeră mai multe măsuri pe care le consideră necesare.
Prima vizează transparența fluxurilor de energie și finanțe, prin realizarea unui audit internațional cu participarea OSCE, Uniunii Europene, Statelor Unite și a altor arbitri internaționali neutri. În lipsa acestuia, susține Furtună, orice înțelegeri riscă să rămână în zona schemelor gri.
A doua măsură propusă este integrarea economică prin beneficii, nu prin presiune, prin crearea unor condiții care să motiveze mediul de afaceri de pe malul stâng să opereze conform regulilor Republicii Moldova.
De asemenea, aceasta solicită un mandat clar al negocierilor, menționând că, în prezent, nu există un răspuns clar privind rezultatul urmărit și termenele acestuia. În acest sens, Furtună propune stabilirea unor indicatori de performanță (KPI), repere publice și raportare regulată.
Un alt punct evidențiat este necesitatea resetării formatului de încredere pentru cetățeni, subliniind că libera circulație, recunoașterea diplomelor, activitatea economică și comunicațiile reprezintă baza integrării reale.
Totodată, aceasta consideră că prezența internațională trebuie să fie una de garanție, nu doar formală, iar rolul OSCE ar trebui consolidat până la nivelul controlului implementării, nu doar al moderării dialogului.
În final, Victoria Furtună pledează pentru implicarea unor noi arbitri internaționali cu experiență, precum Elveția, China, Statele Unite și Austria, subliniind că politica nu înseamnă doar participarea la negocieri, ci capacitatea de a anticipa rezultatele acestora.
Amintim că astăzi, 16 aprilie, la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol a avut loc întâlnirea reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului în format 1+1. După discursurile de deschidere, între părți a izbucnit o dispută privind caracterul negocierilor.
