Două explicații absurde au apărut săptămâna trecută cu privire la modul în care Polonia a reușit să depășească Elveția pentru a deveni una dintre cele mai mari 20 de economii ale lumii, la numai 34 de ani după colapsul imperiului sovietic.
Stephen Miller, adjunct al șefului de personal al Casei Albe, a lăudat Polonia pentru progresul ei „în vreme ce și-a menținut una dintre cele mai restrictive politici de imigrație din Europa”, potrivit Washington Post.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Iar un articol publicat de Associated Press explică: „Oricât de oprimant va fi fost, comunismul a contribuit la spargerea vechilor bariere sociale, deschizându-le învățământul superior muncitorilor și țăranilor, care mai înainte nu avuseseră nici o șansă”.
Dar nu e necesar să-i atribui comunismului meritul „spargerii vechilor bariere sociale”. Adevărul este exact contrariul: Polonia a ajuns să exceleze prin adoptarea fără rezerve a pieței libere și prin buna primire a imigranților.
Luându-și în mâini frâiele propriului destin, polonezii au optat pentru liberalizarea pieței, renunțarea la plafonarea prețurilor și restrângerea puterii statului. Varșovia a aderat la piața unică a UE în 2004, dedicându-se și mai profund liberului schimb.
Și, în ciuda afirmațiilor lui Miller, Polonia a avut până recent unul dintre sistemele de imigrație mai permisive din Europa.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Mulți imigranți din Polonia provin din alte țări europene. Și nu e vreo surpriză: atunci când o țară adoptă libertatea ea devine mai prosperă, iar atunci și mai mulți străini vor să imigreze. Acesta e cercul virtuos al înfloririi umane.
