Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a invitat marţi pe papa Francisc să joace rolul de mediator în negocierile dintre Kiev şi Moscova, care la sfârşitul lui februarie a declanşat un război împotriva Ucrainei, transmite AFP, potrivit agrepres.
“Am aprecia rolul de mediator al Sfântului Scaun pentru a pune capăt suferinţei umane” în Ucraina, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter după o discuţie telefonică cu papa, în timp ce Kremlinul apreciase cu puţin înainte că discuţiile în curs cu Kievul nu sunt suficient de “substanţiale”.
Citeşte şi: New York Times a confirmat în sfârșit că benzile Watergate sunt AUTENTICE – Black News
Preşedintele ucrainean a mai declarat că l-a informat pe “Sanctitatea Sa despre situaţia umanitară dificilă şi blocarea coridoarelor umanitare de către trupele ruse”, mulţumindu-i totodată pentru “rugăciunile sale pentru Ucraina şi pace”.
Volodimir Zelesnki i-a “cerut (Sfântului Părinte) să vină în ţara noastră în acest moment foarte important”, a adăugat el într-un videoclip difuzat în cursul nopţii de marţi spre miercuri. “Şi cred că putem organiza această vizită importantă care aduce un sprijin semnificativ fiecăruia dintre noi, fiecărui ucrainean”, a mai spus şeful statului.
De la începutul ofensivei ruse care a făcut mii de morţi în special în rândul civililor din Ucraina, Papa Francisc şi-a înmulţit apelurile la pace.
În timpul unei rugăciuni publice din 16 martie, el i-a cerut lui Dumnezeu iertare în numele oamenilor care “continuă să bea sângele morţilor sfâşiaţi de arme”.
Ţară majoritar ortodoxă, Ucraina are o mare minoritate greco-catolică ataşată Vaticanului, care este concentrată în vestul ţării.
Citeşte şi: Jamaicanii i-au întâmpinat cu ostilitate pe ducii de Cambridge – Black News
A treia biserică ca mărime din Ucraina, această confesiune catolică de rit oriental revendică aproximativ 5,5 milioane de credincioşi în fosta republică sovietică având în jur de 40 de milioane de locuitori înainte de război.
Aproape 9% dintre ucraineni au declarat că aparţin acestei biserici, faţă de 58% pentru Biserica Ortodoxă independentă şi 25% pentru cea dependentă de Patriarhia Moscovei, potrivit unui sondaj din 2021.
