Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că a început ”numărătoarea inversă pentru dezocuparea” peninsulei Crimeea anexate de Rusia, în deschiderea Summitului de lansare a Platformei Internaţionale Crimeea, la care participă reprezentanţi din 46 de ţări, summit descris de Moscova drept ”antirusesc”, relatează agenţiile AFP, DPA şi EFE, potrivit agerpres.
”Anunţăm astăzi începerea numărătorii inverse pentru ziua în care Crimeea va fi dezocupată”, a spus preşedintele ucrainean. ”Trebuie să începem să scriem o nouă pagină în istoria Ucrainei şi în istoria Crimeei ucrainene”, a insistat Zelenski.
Citește și: Olaf Scholz apără misiunea Bundeswehr-ului în Afganistan – Black News
Pentru a-şi atinge obiectivul prin metode politice, Kievul a dezvoltat o ”strategie de dezocupare” a peninsulei, dar ”Ucraina singură nu va putea niciodată să readucă înapoi Crimeea, vom avea nevoie de un sprijin eficient la nivel internaţional” în vederea ”eliberării” peninsulei, a admis Volodimir Zelenski, care a cerut ”consolidarea sancţiunilor” împotriva Moscovei.
El a acuzat Rusia că, după ce a anexat Crimeea în 2014, a transformat această peninsulă dintr-un loc paşnic de relaxare într-o ”bază militară” şi că în Crimeea sunt încarceraţi peste 100 de deţinuţi politici.
În acest timp, Kremlinul a calificat drept ”antirusesc” summitul organizat de Ucraina. ”Considerăm că acest eveniment este extrem de inamical faţă de ţara noastră. (…) Percepţia noastră este absolut fără echivoc, îl tratăm ca pe un act antirusesc”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
Citeşte şi: Biden speră că evacuarea din Afganistan să se încheie până la 31 august – Black News
La rândul ei, purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, a afirmat că Rusia va lua notă de poziţia statelor participante la summitul Platformei Crimeea şi va trage ”concluziile corespunzătoare”.
Dintre cele 46 de state participante la summit, aproximativ 15 sunt reprezentate la nivel de preşedinte sau prim-ministru, printre acestea fiind Republica Moldova, Polonia, România, Suedia, Ungaria sau statele baltice, în timp ce altele, precum Franţa, Germania, SUA sau Turcia au trimis la Kiev miniştri sau preşedinţi ai parlamentelor.
