Nicolas Maduro, presedinte al Venezuelei din 2013, a supravietuit unui cocteil exploziv de încercari care pe alti sefi de stat i-ar fi doborât demult. Însa liderul venezuelean se tine tare si chiar vizeaza un nou mandat în 2018, comenteaza AFP.
Pe plan economic, Venezuela a fost grav afectata de scaderea pretului titeiului, principala sa bogatie care îi asigura 96% din valuta. La aceasta se adauga o penurie de alimente si de medicamente si o hiperinflatie care a atins 2.000% în 2017 si se asteapta sa creasca si în 2018, la 2.300%, potrivit Fondului Monetar International.
Aceasta situatie extrem de inflamabila s-a tradus prin patru luni de proteste cvasicotidiene, din aprilie si pâna în iulie. Participantii au cerut plecarea de la putere a presedintelui Maduro, extrem de nepopular, cu doar 20% de opinii favorabile în septembrie.
Maduro si tabara sa îsi datoreaza longevitatea controlului puterilor, asociat cu o alianta de facto cu armata, a carei prezenta la vârful puterii este tot mai importanta. Odata cu numirea unor gradati în portofolii strategice precum cel al petrolului si al comertului exterior, în prezent 14 din cei 32 de ministri provin din rândurile militarilor activi sau în retragere.
“Un ingredient esential al acestei retele îl reprezinta controlul militarilor. Cumparându-i si împartind puterea cu ei, guvernul a reusit sa neutralizeze si cea mai mica amenintare care ar fi putut veni dinspre fortele armate”, a explicat pentru agentia France Presse Michael Shifter, presedintele grupului de reflectie Dialog interamerican, de la Washington.
Potrivit opozitiei, chavismul (doctrina politica dupa numele defunctului presedinte Hugo Chavez, care a condus Venezuela între 1999 si 2013 – n.r.) controleaza si puterile judiciara si electorala, dar si Adunarea constitutiva, care vor fi esentiale în timpul scrutinului prezidential din 2018.
Aceasta concentrare de puteri a fost însotita spre sfârsitul acestui an de o serie de arestari ale unor fosti conducatori ai grupului petrolier de stat PDVSA si personaje din primul cerc de putere prezidential. Aceasta “epurare” la vârf raspunde unei lupte în interiorul chavismului, cu un an înaintea alegerilor prezidentiale, apreciaza analistul Axel Capriles. “Este o confruntare între cei care profita de pe urma coruptiei, este vorba despre un razboi intern între mafii revolutionare pentru a decide cine ramâne cu prada”, a scris Capriles pe Twitter.
În ceea ce priveste situatia în care se regaseste populatia Venezuelei, pentru a face fata penuriei de alimente, care a atins cote alarmante, Maduro a lansat în 2016 un program de alimente subventionate destinate zonelor muncitoresti, care vizau circa sase milioane de familii. Însa pentru a accede la acest program, “carnetul patriei” – cartela dotata cu un cod care permite detinatorului sa beneficieze de programe sociale, dar sa si voteze – este indispensabil. Opozitia vede în acest document, distribuit unui numar de 16 milioane de persoane, un mecanism de control social.
Tabara prezidentiala “încearca sa-si consolideze structura clientelara pentru a se mentine la putere”, considera politologul Luis Salamanca. Din toate aceste motive, “credem în continuare ca Maduro va fi capabil sa manipuleze cu succes conditiile scrutinului de anul viitor pentru a-si asigura victoria si pentru a ramâne la putere”, conchide Salamanca.
