Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat joi că este imposibil să fie organizat vreun summit cu privire la conflictul din estul Ucrainei, în special cu Vladimir Putin, fără o retragere prealabilă a trupelor de ambele tabere şi o încetare a focului durabilă, informează AFP, potrivit agerpres.
‘Atât timp cât vor fi persoane de fiecare parte care vor trage în toate direcţiile, nu va exista o retragere a trupelor (…) şi dacă nu va fi o retragere, nu va fi nici formatul Normandia’, a afirmat el în cursul unei întâlniri-maraton cu media ucrainene şi străine.
Citește și : Erdogan ameninţă UE: ‘Vom deschide porţile şi vom trimite 3,6 milioane de refugiaţi’
Formatul Normandia este numele dat summitului între Ucraina, Rusia, Germania şi Franţa asupra păcii în estul Ucrainei şi care se află în blocaj din 2016.
Rebelii proruşi din estul Ucrainei au acuzat miercuri grupări naţionaliste ucrainene de ‘provocări’ făcând să eşueze o retragere a trupelor de ambele părţi de pe linia frontului.
La rândul său, Kievul a indicat că este pregătit pentru o retragere militară odată ce va fi respectată încetarea totală a focului timp de şapte zile.
Zelenski a cerut ca separatiştii ‘să garanteze’ retragerea efectivă a combatanţilor lor de la linia frontului şi pentru ca puterea de la Kiev să preia controlul ‘100%’ asupra frontierei cu Rusia, dintre care o parte se află sub controlul rebelilor, ceea ce aceştia refuză.
Procesul de pace în estul Ucrainei, unde forţele Kievului se confruntă cu separatişti susţinuţi – potrivit Occidentului – de către Moscova a cunoscut în ultimele săptămâni un progres timid.
O delegaţie ucraineană a semnat un document prevăzând mai multă autonomie şi alegeri în teritoriile controlate de rebelii proruşi, o temă explozivă în Ucraina şi considerată inacceptabilă de către organizaţiile naţionaliste, care au organizat acţiuni de protest.
Grupările paramilitare naţionaliste au ameninţat de asemenea să preia controlul asupra zonelor care vor fi abandonate de armata ucraineană în caz de retragere.
Progresele recente dau o uşoară speranţă de relansare a acordurilor de pace de la Minsk, semnate în 2015, care au permis reducerea semnificativă a violenţelor, dar al căror aspect politic nu a fost niciodată pus în practică.
Conflictul din estul Ucrainei s-a soldat cu aproape 13.000 de morţi de la declanşarea în 2014 până în prezent.
În aceeaşi întâlnire cu presa, Volodimir Zelenski a declarat că nu doreşte şi nici nu va interveni în vreun fel în alegerile prezidenţiale din SUA, potrivit EFE.
‘Nu vreau în niciun caz să intervin în alegerile din această ţară independentă SUA. Şi de aceea nu o voi face’, a afirmat el, subliniind în acelaşi timp necesitatea consolidării relaţiilor dintre Kiev şi Washington. ‘Trebuie să ne întărim relaţiile. Am avut o întâlnire de o oră cu oficiali de la Casa Albă şi cu preşedintele SUA’ (Donald Trump), a spus Zelenski, referindu-se la recenta sa vizită la New York, cu prilejul Adunării Generale a ONU.
Citește și : Iranul cheamă la ‘încetarea imediată’ a ofensivei Turciei în nord-estul Siriei
El a subliniat că Ucraina ‘are încredere în sprijinul SUA şi al preşedintelui Donald Trump’ şi a menţionat că nu doreşte să comenteze ce se întâmplă în politica internă a Statelor Unite ale Americii.
‘În relaţiile internaţionale nu văd nicio schimbare faţă de noi’, a spus Zelenski, adăugând apoi în glumă: ‘Dacă s-a produs vreo schimbare, vom afla pe Twitter’.
Zelenski a mai spus că speră să efectueze în curând o vizită oficială la Washington şi, în acelaşi timp, Kievul lucrează astfel încât în timpul mandatului său preşedintele SUA să viziteze Ucraina.
În iulie, Donald Trump i-a cerut într-o convorbire telefonică lui Zelenski să iniţieze o anchetă asupra fostului vicepreşedinte american Joe Biden, candidatul democrat considerat unul din principalii săi rivali în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2020, şi a fiului acestuia Hunter pentru suspiciuni de corupţie în Ucraina şi a blocat un ajutor militar de 400 milioane de dolari, care a fost deblocat câteva săptămâni mai târziu.
Această convorbire telefonică i-a făcut pe democraţii din Camera Reprezentanţilor să înceapă o anchetă care ar putea duce la declanşarea procedurii de destituire a preşedintelui Donald Trump, deşi acesta neagă că ar fi exercitat presiuni asupra lui Zelenski, condiţionând furnizarea ajutorului militar pentru Ucraina de iniţierea unei investigaţiei împotriva celor doi Biden.
