Comisia Europeană şi Parlamentul European au calificat miercuri drept inacceptabilă o reducere a contribuţiei statelor membre ale UE la cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 şi au cerut alocarea resurselor corespunzătoare, în timp ce preşedintele Consiliului European, Charles Michel, însărcinat să negocieze o soluţie de compromis, a estimat că aceasta va fi greu de găsit, ”întrucât subiectul este complicat”, relatează AFP, scrie agerpres.
Preşedinţia finlandeză a Consiliului UE a propus un buget multianual de 1.087 de miliarde de euro, respectiv 1,07% din venitul naţional brut al statelor membre, cu circa 200 de miliarde de euro mai puţin faţă de cât a propus Comisia Europeană.
Citește și : François Hollande vrea o nouă FORȚĂ de stânga în Franţa
Dar Germania, susţinută de alte state contributoare nete, precum Suedia, Austria şi Olanda, a cerut ca bugetul multianual al UE să reprezinte cel mult 1% din venitul naţional brut combinat al statelor membre, în timp ce propunerea Comisiei Europene (CE) prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.
”Este o adevărată provocare”, a spus liderul grupului popularilor europeni, Manfred Weber, la o dezbatere în Parlamentul European. La rândul ei, lidera grupului socialiştilor europeni, Iratxe Garcia Perez, a cerut resurse financiare care să fie ”la înălţimea ambiţiilor UE”. ”Niciodată nu vom accepta să facem mai mult cu mai puţin”, a spus ea, în timp ce liderul grupului liberal Renew Europe, Dacian Cioloş, a cerut alocarea resurselor corespunzătoare pentru a se ”evita ca bugetul UE să fie la mâna statelor membre care negociază conform principiului cine pierde şi cine câştigă”.
Şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat diminuarea de fonduri ce se regăseşte în propunerea Finlandei şi a cerut un buget care să permită Uniunii Europene să-şi realizeze ”ambiţiile şi angajamentele”. ”Dacă bugetul european este prea mic, singura opţiune sunt resursele proprii şi veniturile din ETS, sistemul european de schimburi de cote de emisii de gaze cu efect de seră ar putea fi o sursă de resurse proprii”, a indicat preşedinta executivului comunitar.
”Sper că Charles Michel (preşedintele Consiliului European n.red) va reuşi să obţină un consens echilibrat şi ambiţios”, a apreciat ea.
”Va fi foarte complex, întrucât subiectul este complicat”, a admis însă Charles Michel în dezbaterea din Parlamentul European.
Statele membre sunt ele însele foarte divizate în privinţa propunerii preşedinţiei finlandeze a Consiliului UE, astfel că au decis să-l mandateze pe preşedintele Consiliului European să negocieze un compromis acceptabil pentru toată lumea.
Propunerea Finlandei a venit ca o idee de compromis, însă statele est-europene au remarcat faptul că sunt dezavantajate de această propunere.
Negocierea bugetului UE provoacă mereu disensiuni între statele beneficiare nete şi contributoare nete. Cele din urmă consideră că în prezent există noi priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual, precum migraţia, apărarea sau mediul, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună, spre nemulţumirea statelor central şi est-europene, care acuză de asemenea introducerea unor condiţionalităţi noi pentru accesarea fondurilor europene.
Pe lângă faptul că Germania şi alte state contributoare nete doresc o reducere a contribuţiilor naţionale la bugetul comunitar, situaţia este complicată şi mai mult de retragerea Regatului Unit din UE, un stat care a fost de asemenea contributor net la bugetul comunitar.
