Restricţiile impuse de Ungaria în ceea ce priveşte finanţarea din străinătate a organizaţiilor civile încalcă principiul liberei circulaţii a capitalurilor şi mai multe drepturi fundamentale, a apreciat marţi avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Campos Sánchez-Bordona, transmite agerpres.
În anul 2017, Ungaria a adoptat o lege prin care se urmăreşte asigurarea transparenţei organizaţiilor civile care primesc donaţii din străinătate. Potrivit acestei legi, organizaţiile menţionate trebuie să se înregistreze pe lângă autorităţile maghiare ca “organizaţii care primesc ajutor extern”, în cazul în care cuantumul donaţiilor primite într-un anumit an atinge un nivel determinat. La înregistrare, ele trebuie de asemenea să indice numărul donatorilor al căror ajutor atinge sau depăşeşte 500.000 de forinţi (aproximativ 1.500 de euro) şi cuantumul exact al ajutorului.
Citeşte şi: Americanii slăbesc războiul comercial cu China. Trezoreria a luat o măsură importantă
În replică, Executivul comunitar a introdus la CJUE o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Ungariei.
În concluziile sale prezentate marţi, avocatul general Manuel Campos Sanchez-Bordona afirmă că transferul unei donaţii din străinătate în beneficiul unei organizaţii civile maghiare constituie o circulaţie a capitalurilor. Această circulaţie a capitalurilor este supusă în Ungaria unor condiţii precum obligaţia impusă unor organizaţii civile determinate de a se înregistra ca “organizaţii care primesc ajutor extern” şi publicarea anumitor date. Totuşi, condiţiile respective se aplică numai în cazul donaţiilor care provin din străinătate, astfel încât este mult mai probabil ca acestea să îi afecteze pe resortisanţii altor state membre decât pe resortisanţii maghiari.
Avocatul general consideră că respectivele condiţii constituie o restricţie a principiului liberei circulaţii a capitalurilor, atât în ceea ce priveşte organizaţiile vizate, care se pot confruntă cu dificultăţi de finanţare şi cărora li se poate limita exercitarea libertăţii de asociere, cât şi în ceea ce priveşte donatorii lor străini, care pot fi descurajaţi să efectueze donaţii din cauza eventualului efect stigmatizant al publicării detaliilor acestor tranzacţii, care exprimă o afinitate ideologică susceptibilă să fie compromiţătoare în contextul naţional maghiar.
În consecinţă, “avocatul general consideră că publicarea acestor date constituie o ingerinţă atât în drepturile referitoare la protecţia vieţii private şi a datelor personale, cât şi în dreptul la libertatea de asociere, care sunt toate garantate de cartă”, se arată în comunicatul CJUE.
Citeşte şi: Franţa îşi suplimentează contingentul militar din Sahel
De asemenea, avocatul general propune Curţii “să constate că reglementarea maghiară în litigiu restrânge în mod neîntemeiat libera circulaţie a capitalurilor, întrucât conţine dispoziţii care implică o ingerinţă nejustificată în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private, la protecţia datelor cu caracter personal şi la libertatea de asociere protejate de cartă”.
Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiţie. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are tendinţa de a urma opiniile avocatului său general.
