Iranul nu va cere niciodată ajutor SUA în lupta împotriva noului coronavirus, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Abbas Mousavi, citat de Reuters, potrivit agerpres.
Ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a respins ofertele de asistenţă umanitară din partea Washingtonului pentru Iran, ţara din Orientul Mijlociu cea mai afectată de epidemia de COVID-19, care a înregistrat luni 3.739 decese şi 60.500 de persoane contaminate.
Citește și: Norvegia trimite o echipă medicală în Italia
“Iranul nu a cerut niciodată şi nu va cere Americii să ajute Teheranul în lupta sa împotriva epidemiei. Dar America ar trebui să ridice toate sancţiunile unilaterale şi ilegale împotriva Iranului”, a spus Mousavi într-o conferinţă de presă televizată.
Autorităţile iraniene afirmă că sancţiunile SUA le-au afectat eforturile de a limita epidemia, cerând celorlalte ţări şi ONU să solicite Statelor Unite să le ridice. “SUA încearcă să forţeze Teheranul să accepte negocieri cu America”, a spus Mousavi.
Activarea efectivă a Instex, mecanismul de troc conceput de Europa pentru a permite Teheranului să ocolească sancţiunile americane, este “de bun augur”, dar rămâne insuficientă faţă de angajamentele europene, a declarat în acelaşi timp Mousavi, citat de AFP.
Berlinul, Londra şi Parisul au anunţat în 31 martie realizarea primei tranzacţii prin acest mecanism cu scopul de a livra material medical Republicii islamice, lovită în plin de pandemia de COVID-19.
“Considerăm lansarea Instex de bun augur”, a declarat Mousavi, adăugând că tranzacţia se referă la “câteva sute de mii de euro”. Dar “ceea ce Republica Islamică a Iranului aşteaptă în prezent de la europeni este ca ei să-şi îndeplinească restul angajamentelor în diverse domenii ca sectorul bancar, energie, asigurări”, a adăugat acesta.
Instex a fost creat de Germania, Franţa şi Regatul Unit – cele trei state europene părţi ale acordului internaţional asupra programului nuclear iranian, încheiat la Viena în 2015 – după ieşirea SUA din acest pact în mai 2018 şi restabilirea sancţiunilor americane împotriva Republicii islamice.
Anunţat în ianuarie 2019, Instex a întârziat să se concretizeze, europenii şi Iranul atribuindu-şi reciproc responsabilitatea pentru aceasta.
Mecanismul funcţionează ca unul de compensare şi permite întreprinderilor europene să facă comerţ cu Iranul fără să se expună consecinţelor sancţiunilor extrateritoriale americane. În spiritul autorilor săi, Instex trebuie să permită deschiderea şi spre alte companii, în special din Rusia şi China, de asemenea părţi ale acordului de la Viena.
Tensiunile dintre Iran şi SUA s-au acutizat în 2018, când preşedintele american Donad Trump a retras SUA din acordul internaţional în urma căruia sancţiunile împotriva Iranului fuseseră ridicate parţial în schimbul limitării programului nuclear al acestuia. Washingtonul a reimpus unilateral sancţiuni care au paralizat economia iraniană.
Ca reacţie la retragerea americană din acest acord, Iranul a început în mai 2019 să se dezangajeze din acest pact, renunţând progresiv la unele din angajamentele sale şi ameninţând să iasă total din pact, dacă europenii, Rusia şi China nu îl ajută să-şi exporte petrolul brut şi să facă comerţ extern şi să permită astfel ţării să-şi regăsească accesul la piaţa petrolieră mondială şi la sistemul financiar internaţional pe care l-a pierdut din cauza sancţiunilor americane.
Citește și: Apple va produce 1 milion de măşti pe săptămână
Pe hârtie, medicamentele şi echipamentele medicale evită sancţiunile Washingtonlui, dar în realitate aceste bunuri se află, la fel ca celelalte, sub incidenţa măsurilor respective, băncile internaţionale preferând în general să refuze orice tranzacţie care implică Iranul mai degrabă decât să se expună represaliilor SUA.
Trump afirma că acordul cu privire la programul nuclear nu era destul de strict şi vrea să exercite o “presiune maximă” asupra Iranului pentru ca acesta să accepte restricţii mai severe la programul său nuclear, să-şi suspende dezvoltarea rachetelor balistice şi să pună capăt sprijinului său forţelor care acţionează prin procură în Orientul Mijlociu.
Iranul a afirmat de mult timp că nu va negocia cu Washingtonul până când acesta nu-şi ridică sancţiunile.
