Stratul de zăpadă dintr-o zonă de pe culmile Munţilor Alaska s-a dublat de la începutul erei industriale, o dovadă că schimbările climatice pot declanşa creşteri importante ale cantităţii de precipitaţii regionale, conform unui studiu publicat marţi în jurnalul ”Scientific Reports”, citat de Reuters.
Cercetarea realizată de oameni de ştiinţă de la Dartmouth College, Universitatea din Maine şi Universitatea din New Hampshire relevă că stratul de zăpadă din prezent din Munţii Alaska este la cel mai înalt nivel din ultimii cel puţin 1.200 de ani, măsurând circa 5,5 metri, conform unei medii anuale, în comparaţie cu valoarea de aproximativ 2,4 metri din perioada 1600-1840, potrivit agerpres .
”Am fost şocaţi când am văzut pentru prima dată cât de mult au crescut ninsorile”, a declarat Erich Osterberg, profesor asistent de ştiinţe ale pământului în cadrul Dartmouth College şi cercetător principal în cadrului acestui studiu. ”A trebuit să verificăm şi să reverificăm rezultatele pentru a fi siguri de concluzii”, a precizat acesta.
Citește și : Manifestații la Bruxelles împotriva unui proiect de reformă a pensiilor al guvernului
Studiul s-a bazat pe o analiză a două eşantioane de gheaţă colectate de la o înălţime de circa 4.000 de metri din Parcul Naţional Denali de pe Muntele Hunter din Alaska.
Rezultatele sugerează că încălzirea oceanelor tropicale a condus la creşterea cantităţii de ninsoare prin înteţirea circulaţiei nordice a curenţilor de aer cald şi umed.
Cercetarea se bazează pe un studiu anterior care a utilizat aceleaşi eşantioane de gheaţă care au demonstrat o intensificare a activităţii furtunilor de zăpadă din Alaska şi nord-vestul Canadei, conduse de aceeaşi întărire a sistemului Aleutin de presiune scăzută localizat în apropiere de Insulele Aleutine dintre Asia şi America de Nord, la sud de strâmtoarea Bering, separând Oceanul Pacific de Marea Bering.
”Oriunde ne îndreptăm atenţia în Pacificul de Nord vedem aceeaşi amprentă de la încălzirea oceanelor tropicale”, a declarat Dominic Winski, cercetător asistent la Dartmouth şi principal autor al raportului. ”Climatul din perioada iernii din Pacificul de Nord este foarte diferit faţă de acum 200 de ani”, a precizat acesta.
Oamenii de ştiinţă au concluzionat cu mult timp în urmă că dioxidul de carbon şi alte emisii rezultate ca urmare a activităţilor industriale provoacă încălzirea planetei, ducând la inundaţii, secete şi furtuni puternice mai frecvente.
Însă cercetătorii au început abia recent să detalieze modul în care schimbările climatice pot stimula modelele regionale de precipitaţii, în unele cazuri având consecinţe devastatoare.
Un grup de oameni de ştiinţă conduşi de grupul de cercetare ştiinţifică non-profit Climate Central a publicat la începutul acestei luni un raport potrivit căruia schimbările climatice au contribuit semnificativ la cantitatea de precipitaţii înregistrată în timpul uraganului Harvey, care a inundat Houston în august şi septembrie şi a cauzat pagube de miliarde de dolari, precizează Reuters.
Toate ţările lumii, cu excepţia Statelor Unite, s-au alăturat pactului global pentru lupta contra schimbărilor climatice. Preşedintele Donald Trump a anunţat în luna iunie retragerea SUA din Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice invocând faptul că acesta ar fi prea costisitor pentru economia ţării sale.
