Turcia a adresat o notă diplomatică Greciei, Uniunii Europene şi Israelului, invitându-le să obţină autorizare din partea sa pentru orice eventuale lucrări pe platoul continental revendicat de Ankara în Mediterana de Est, au relatat luni media turce, relatează AFP, potrivit agerpres.
Turcia se bazează pe un acord de delimitare maritimă semnat în noiembrie 2019 cu guvernul libian cu sediul la Tripoli pentru a revendica un platou continental considerabil extins în Mediterana de Est, unde a efectuat explorări ale resurselor de gaz spre marea nemulţumire a Greciei şi Ciprului.
Citește și : Abdelhamid Dbeibah a depus jurământul pentru funcţia de premier al Libiei
Grecia, Cipru, Egipt, Israel, Iordania, Italia şi Teritoriile palestiniene au creat în 2019 “Forumul gazului în Mediterana de Est”, fără a include Turcia.
Ankara a organizat în aceste ultime luni mai multe misiuni de explorare a resurselor de gaz în apele greceşti, provocând o criză diplomatică de o amploare nemaiîntâlnită din 1996, an în care cele două ţări s-au aflat în pragul unui război.
Potrivit agenţiei de stat turce, “nota diplomatică” trimisă ambasadelor Greciei şi Israelului, precum şi misiunii UE la Ankara, le cere acestora “să solicite autorizare” din partea Turciei pentru orice lucrări care trebuie efectuate pe “platoul continental turc”.
Potrivit presei turce, demersul Ankarei a fost decis drept reacţie la un acord semnat pe 8 martie între Cipru, Grecia şi Israel pentru instalarea celui mai lung cablu electric submarin din lume, de peste o mie de kilometri.
Proiectul vizează conectarea reţelelor electrice din Israel, Cipru şi insula Creta (Grecia) cu un cablu submarin de 2.000 de Megawaţi (MW), la o adâncime maximă de 2.700 de metri.
Turcia, bazându-se pe planurile publicate ale acestui proiect, estimează de fapt că cablul submarin ar trece prin platoul său continental, a relatat canalul de stat TRT Haber.
Informaţiile privind această “notă diplomatică” turcă au apărut în ajunul reluării la Atena a convorbirilor între Grecia şi Turcia pentru se a încerca soluţionarea disputei lor pe tema explorării resurselor de hidrocarburi în Mediterana de Est.
Citește și : Germania se aşteaptă ca UE să impună noi sancţiuni împotriva Chinei
O primă reuniune între diplomaţii greci şi turci a avut loc pe 25 ianuarie la Istanbul, după cinci ani de întrerupere şi mai multe luni de tensiune între cele două ţări vecine.
Criza între Atena şi Ankara s-a intensificat odată cu trimiterea, în august anul trecut, de către Turcia, a navei de cercetări seismice Oruc Reis în zonele disputate, în special în apropierea insulei grece Kastellorizo, aflată în proximitatea ţărmului turc.
