Ministerul Educaţiei din Serbia a dispus, la solicitarea Avocatului Poporului, schimbarea de către edituri a conţinutului manualelor pentru clasa a 8-a în care era negată existenţa limbii croate, măsura fiind salutată de comunitatea etnică croată, transmite marţi agenţia de presă Hina, potrivit agerpres.
Manualul pentru clasa a 8-a din Serbia menţiona că grupul de sud al limbilor slave este format din sârbă, slovenă, macedoneană şi bulgară. Definiţia limbilor slave de sud arată că muntenegrenii, croaţii şi bosniacii folosesc limba sârbă, dar se referă la ea ca limba muntenegreană, limba croată şi limba bosniacă.
Citeşte şi: Extrema dreaptă spaniolă intră pentru prima dată într-un guvern regional – Black News
Această definiţie a limbilor slave de sud este inclusă în manualele de limba sârbă publicate de toate celelalte edituri din Serbia şi reflectă poziţia Institutului pentru Limba Sârbă, care susţine că limbile slave de sud sunt bulgara, macedoneana, slovena şi sârba şi că cea din urmă ar trebui să fie însoţită de o notă potrivit căreia croaţii, bosniacii şi muntenegrenii o numesc limba croată, limba bosniacă şi limba muntenegreană.
În urma unei cereri a Avocatului Poporului, Zoran Pasalic, care în luna ianuarie a solicitat retragerea manualului respectiv pe motiv de încălcare a drepturilor minorităţilor etnice şi de negare a limbilor lor, dintre care croata este utilizată oficial în Serbia, Ministerul Educaţiei a anunţat că a trimis editurilor o dispoziţie conform căreia clasificarea limbilor slave de sud trebuie să fie însoţită de o erată, nu de un tabel sau o listă.
De asemenea, Ministerul sârb al Educaţiei le-a cerut editurilor să se asigure că manualele în discuţie care încă se află pe piaţă includ o pagină cu corectura respectivă.
Reacţia Avocatului Poporului a urmat unei sesizări făcute de Consiliul Naţional Croat, care în octombrie anul trecut a descoperit că elevii de clasa a 8-a din Serbia sunt învăţaţi că limba croată nu există. Cazul a suscitat proteste din partea Institutului Croat de Limbă şi Lingvistică, a preşedintelui croat Zoran Milanovic şi a premierului croat Andrej Plenkovic.
