Grenoble, oraş situat la poalele Alpilor francezi şi condus de ecologişti, relansează luni, la apropierea verii, polemica din Franţa pe un subiect ultrasensibil şi învrăjbitor: autorizarea purtării burkini la piscinele publice, relatează AFP, potrivit agerpres.
Primăria acestui oraş de aproximativ 158.000 de locuitori condus de ecologistul Eric Piolle doreşte să modifice codul vestimentar la piscine şi să autorizeze burkini (un costum de baie ce acoperă corpul şi capul) şi monokini.
Citeşte şi: ATAC armat într-o biserică din SUA! Sunt morţi şi răniţi! – Black News
Subiectul, care a polarizat în ultimele câteva luni clasa politică franceză, este inclus pe ordinea de zi a unei şedinţe de consiliu municipal de luni cu privire la redeschiderea piscinelor municipale, la jumătatea lunii iunie.
Mai multe demonstraţii pentru sau împotriva burkini au fost deja anunţate în marja acestei reuniuni.
Concret, este vorba de modificarea regulamentului intern al piscinelor municipale, în special a articolului 12 al acestuia care impune utilizatorilor o “ţinută decentă” şi “o atitudine corectă”.
Primarul ecologist Eric Piolle continuă să repete că burkini este un “non-subiect” şi că modificarea regulamentului intern al piscinelor municipale nu vizează decât “ridicarea interdicţiilor vestimentare aberante” şi eliminarea “interdicţiilor referitoare la corpul femeilor”.
Furtună în piscină
“Nu este vorba de a fi pro sau împotriva burkini în mod specific”, a declarat el recent adăugând că “dorinţa noastră este să ridicăm interdicţiile aberante în materie de îmbrăcăminte”.
În Franţa, burkini este autorizat în piscinele unui singur alt oraş mare, Rennes (vest), din 2018.
Citeşte şi: Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea acordului cu NATO – Black News
Însă, pentru oponenţii săi, burkini reprezintă un simbol flagrant al opresiunii femeilor, similar cu vălul integral pe care talibanii l-au impus din nou, recent, persoanelor de sex feminin din Afganistan.
În câteva săptămâni, şi pe măsură ce se apropie alegerile legislative din 12 şi 19 iunie, dezbaterea pe tema burkini s-a transformat într-o furtună politică.
Statul francez s-a implicat anunţând duminică faptul că va solicita justiţiei să anuleze această autorizare a burkini în cazul în care va fi adoptată.
“Obiectivul evident este acela de a ceda revendicărilor comunităţii cu scopuri religioase”, potrivit unui comunicat al reprezentantului local al statului, care adaugă că textul “pare să contravină principiului secularismului stabilit de legea din 1905”.
“Supunere faţă de islamism”
Primarul din Grenoble aduce “atingere” acelor “valori republicane” prin acest proiect “absolut grav”, a declarat luni un purtător de cuvânt al partidului preşedintelui Emmanuel Macron.
“La intrarea într-o piscină municipală, fiecare cetăţean trebuie să respecte regulile”, a adăugat Prisca Thévenot. Totuşi, “în acel caz, am ajunge să facem derogare de la regulă pentru a răspunde unei voinţe politice religioase”.
La începutul lunii mai, un înalt oficial conservator local, Laurent Wauquiez, îl acuzase pe primarul din Grenoble de “supunere faţă de islamism”, într-o ţară afectată de mai multe atacuri islamiste şi în care problema comunităţii stârneşte controverse.
În cealaltă tabără, o sută de personalităţi, inclusiv feministe de renume, au publicat un text de susţinere: “femeile musulmane au loc în piscină la fel de mult” ca ceilalţi cetăţeni şi “nimeni nu ar trebui stigmatizat, nici măcar în bazine, din cauza costumului de baie ales”.
Textul a fost scris de controversata asociaţie Alliance Citoyenne, care a organizat mai multe acţiuni de susţinere la piscinele din Grenoble în favoarea purtării burkini, începând din mai 2019.
Fondată în 2012 la Grenoble, Alliance Citoyenne este prezentă acum şi în alte oraşe franceze şi sprijină colectivul de jucătoare de fotbal în hijab – Les Hijabeuses -, mobilizat împotriva Federaţiei Franceze de Fotbal (FFF), care interzice purtarea acestui veşmânt în cadrul competiţiilor.
Vălul islamic este un subiect recurent de tensiune în societatea franceză, în timp ce populaţia de credinţă sau cu tradiţie musulmană de pe teritoriul său metropolitan a crescut brusc după perioada postbelică, ajungând la aproape 9% din populaţie.
