Curtea de Casaţie a Franţei a confirmat marţi refuzul de extrădare a zece foşti militanţi italieni de extrema stângă instalaţi în Franţa de mai multe decenii şi ceruţi de Roma pentru fapte de ‘terorism’ în aşa-numiţii ‘ani de plumb’, informează AFP şi Reuters, potrivit agerpres.
‘Curtea de Casaţie respinge apelul (…) considerând că motivele adoptate de judecători, care sunt parte a evaluării lor, sunt suficiente’, a transmis instanţa.
Citește și : Rusia avertizează cu consecinţe grave dacă Armenia aderă la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale
Ea a validat astfel definitiv decizia Curţii de Apel din Paris, care se opusese în iunie 2022 extrădării celor două femei şi opt bărbaţi.
Curtea de Apel îşi bazase decizia pe respectarea dreptului la viaţă privată şi familială, precum şi pe dreptul la un proces echitabil, prevăzute de art. 8 şi 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Vicepremierul italian Matteo Salvini, liderul partidului Liga, a descris decizia Curţii de Casaţie drept ‘deconcertantă’.
Anul trecut, decizia instanţei inferioare a declanşat o dispută între Roma şi Paris, unii politicieni italieni – printre care Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d’Italia, devenită între timp prim-ministru – acuzându-i pe judecătorii francezi că au luat o decizie ‘inacceptabilă’.
Italia a încercat de multă vreme să obţină extrădarea foştilor militanţi, care au găsit refugiu în Franţa cu condiţia să renunţe la violenţă după aşa-numiţii ‘ani de plumb’ ai terorismului de extrema stângă şi dreaptă care a marcat Italia de la sfârşitul anilor 1960 şi până în anii 1980. Violenţele au făcut peste 360 de morţi şi mii de răniţi, fiind urmate de 10.000 de arestări şi 5.000 de condamnări.
Citește și : Germania exclude boicotarea JO 2024
În primăvara lui 2021, preşedintele Emmanuel Macron a decis în favoarea punerii în executare a cererilor de extrădare a celor zece (printre care şase foşti membri ai Brigăzilor Roşii), reînnoite cu un an în urmă de Roma. Şapte dintre ei au fost arestaţi în aprilie 2021. Grupul vizat de decizia de marţi îi cuprinde pe cei şapte plus încă trei, toţi cu vârste între 62 şi 89 de ani.
