Muntenegrenii îşi aleg duminică şeful statului, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale care se joacă între preşedintele aflat la sfârşit de mandat Milo Djukanovic, veteran pe scena politică în această mică ţară din Balcani, şi Jakov Milatovic, novice în politică, informează agenţiile de presă internaţionale, potrivit agerpres.
Scrutinul este unul determinant pentru echilibrul de putere în această ţară cu ieşire la Marea Adriatică, odată cu apropierea alegerilor legislative convocate pentru 11 iunie.
Citește și : Donald Trump este pus sub acuzare în New York. Ce înseamnă şi ce urmează din punct de vedere juridic
Muntenegru este blocat de luni de zile, după răsturnarea, în august 2022, a guvernului, care gestionează totuşi de atunci problemele curente ale ţării.
Secţiile de votare s-au deschis la orele 07:00 (05:00 GMT) şi urmează să se închidă la orele locale 20:00, iar rezultatele neoficiale sunt aşteptate în timpul serii de duminică.
În primul tur, în urmă cu două săptămâni, Milo Djukanovic, care domină de trei decenii scena politică a ţării, a primit 35,4% din voturi, comparativ cu 28,9% pentru Jakov Milatovic.
Nu există sondaje în Muntenegru, însă analiştii estimează că economistul de 36 de ani are şanse să câştige, pentru că dispune, potrivit lor, de o mai mare rezervă de voturi decât adversarul său.
El poate, de asemenea, să conteze pe alegătorii avizi de schimbare, care s-au săturat de Milo Djukanovic, 61 de ani, şi de formaţiunea lui, Partidul Democrat al Socialiştilor (PDS).
Partidul Democrat al Socialiştilor (PDS) a cunoscut o înfrângere istorică în alegerile legislative din 2020. De atunci, fosta republică iugoslavă trece dintr-o criză politică în alta şi a traversat două căderi de guvern.
Milo Djukanovic a venit la conducere în urmă cu 29 de ani, susţinut de preşedintele sârb de atunci Slobodan Milosevic.
Însă, pe măsură ce Serbia devenea o paria pe scena internaţională, Djukanovic a ştiut să se distanţeze de Belgrad. El s-a apropiat de Occident şi a obţinut independenţa Muntenegrului în urma unui referendum din 2006.
Sub conducerea lui Milo Djukanovic şi a partidului său, Muntenegru a aderat la NATO, a devenit candidat la aderare în Uniunea Europeană şi a ieşit din sfera de influenţă rusă.
Însă detractorii săi îl acuză de corupţie generalizată şi de legături cu crima organizată, ceea ce Djukanovic dezminte cu fermitate.
Milo Djukanovic şi-a dus campania electorală punând sub semnul întrebării sinceritatea ancorării europene a contracandidatului său şi a mişcării sale “Europa acum”, acuzându-l totodată că este vulnerabil la ingerinţa sârbă.
De ani de zile, Milo Djukanovic caută să limiteze influenţa Serbiei şi să consolideze o identitate naţională separată de Muntenegru – o sarcină deloc uşoară într-o ţară în care un sfert dintre cei circa 620.000 de locuitori se identifică drept sârbi.
În timpul ultimelor zile de campanie, el a căutat să atragă minorităţile şi diaspora.
Jakov Milatovic, fost angajat al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a intrat în politică devenind ministru al dezvoltării economice, în primul guvern format după alegerile legislative din 2020.
Calificat drept populist de unii, acest tată a trei copii s-a făcut apreciat în special după ce a impus un program economic controversat ce practic a dublat salariul minim al muntenegrenilor la 450 de euro.
Citește și : Putin a numit un cunoscut blogger militar ca şef al Gărzii Naţionale Ruse din Doneţk
Pentru numeroşi alegători, scrutinul ar trebui să ducă la condiţii economice mai bune în Muntenegru, care suferă, la fel ca celelalte ţări din Balcani, de un exod al tinerilor.
În orice caz, preşedintele ţării are în principal un rol de reprezentare şi prim-ministrul este cel care deţine principalele pârghii ale puterii.
