Occidentul, în frunte cu SUA, duce “un război hibrid nedeclarat” împotriva Rusiei şi caută să destabilizeze situaţia politică din Rusia înaintea alegerilor prezidenţiale din 2024, în acelaşi mod în care a făcut-o în Ucraina (în 2014) şi a încercat să o facă şi în Belarus (şase ani mai târziu), a declarat luni ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de EFE, informează agerpres.
“Ei şi-au stabilit clar obiectivul să submineze stabilitatea politică a ţării noastre, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale de anul viitor”, a declarat Lavrov la o reuniune a partidului Rusia Unită (de guvernământ), dedicată cooperării internaţionale şi sprijinului pentru diaspora rusă.
Citește și : Polonia ar putea organiza simultan cu alegerile un referendum privind migraţia în UE
“Practica vicioasă de ingerinţă în afacerile interne ale ţărilor suverane nu încetează”, inclusiv prin “ameninţări, şantaj, organizarea de ‘revoluţii colorate'”, a declarat şeful diplomaţiei ruse, denunţând că “Occidentul colectiv”, în frunte cu SUA, duce “un război hibrid nedeclarat” împotriva Rusiei.
“Regimul de la Kiev este folosit ca o unealtă, ei furnizează arme şi muniţie moderne naziştilor în Ucraina, trimit instructori şi mercenari”, a afirmat Lavrov.
“Duşmanii noştri îşi declară în mod deschis obiectivele: să învingă armata rusă pe câmpul de luptă, să submineze suveranitatea noastră politică şi economică şi să împingă Rusia în curtea din spate a politicii internaţionale”, a spus el.
Şeful diplomaţiei ruse a adăugat că această linie politică “se înscrie în eforturile comune ale Washingtonului şi Bruxellesului de a-şi menţine dominaţia globală, încercând să-i pedepsească pe toţi cei care au o politica externă independentă şi resping aşa-numita ordine bazată pe reguli”.
La sfârşitul lunii aprilie, Kremlinul a asigurat că în pofida intenţiilor de ingerinţă ale Occidentului, Rusia va organiza alegeri locale în septembrie a.c. şi prezidenţiale în martie 2024, alegeri la care este probabil ca actualul preşedinte rus Vladimir Putin (71 de ani) să candideze pentru reînnoirea mandatului său.
În februarie, Putin a declarat că “atât alegerile locale şi regionale din septembrie a.c., cât şi cele prezidenţiale din 2024 vor avea loc în strictă conformitate cu legea, respectându-se toate procedurile constituţionale democratice”.
Controversata reformă constituţională din 2020 îi permite lui Putin să candideze pentru realegerea sa atât în 2024, cât şi în 2030, notează EFE.
Campania rusă în Ucraina nu este un impediment în calea desfăşurării alegerilor: Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului) a aprobat recent organizarea de alegeri în timpul aplicării legii marţiale, fie în întreaga ţară, fie în anumite teritorii în care este în vigoare starea de război, aşa cum este cazul regiunilor ucrainene anexate de Kremlin – Doneţk, Lugansk (est), Herson şi Zaporojie (sud).
Citește și : ONU denunţă ‘asfixierea’ societăţii civile
De acum înainte, Comisia Electorala Centrală va putea convoca alegeri sau referendumuri după ce va primi aprobarea Ministerului Apărării şi a Serviciului Federal de Securitate (FSB).
