Mai mulţi oameni de cultură au fost colaboratori ai KGB
Adoptarea unei Legi a Lustrației este strict necesară astăzi, în contextul războiului din Ucraina, când FSB-ul caută oameni de încredere în tot spațiul ex-sovietic. De această părere este scriitorul Dumitru Crudu, care insistă pe ideea deconspirării arhivelor KGB-ului.
Acesta a intervievat aproape 20 de colegi de-ai săi, căutând să-i descoase dacă au colaborat cu poliția secretă, și a publicat interviurile în noua sa carte „Scriitorii și KGB-ul”. Autorul recunoaște pentru Jurnal.md că alți scriitori au refuzat să-i răspundă la întrebări, iar unii chiar i-au recunoscut, sub protecția anonimatului, că au fost agenți ai odioasei instituții sovietice, transmite Știri.md.
Citeşte şi: SUA şi Rusia au câştigat, Europa şi Kievul au pierdut
Cunoscuta declarație a lui Petru Lucinschi, fost președinte al R. Moldova, precum că am putea rămâne fără intelectualitate, dacă ne vom ocupa de lustrație, trezește și astăzi multe semne de întrebare în rândul oamenilor de cultură. Aceste dubii, dar și faptul că odinioară un kaghebist a vrut să-l racoleze prin intermediul regretatului Gheorghe Gorincioi, pe atunci decan al Facultății de Jurnalism, l-au făcut pe Dumitru Crudu să cerceteze cum au reacționat la propuneri de acest fel și colegii săi. Astfel, a și apărut cartea „Scriitorii și KGB-ul”.
În acest volum, sunt incluse interviurile autorului cu 15 scriitori: Vladimir Beșleagă, Val Butnaru, Emilian Galaicu-Păun, Lucreția Bârlădeanu, Arcadie Suceveanu, Pavel Păduraru, Iulian Filip, Mircea V. Ciobanu, Augustin Nacu, Andrei Viziru, Vasile Bahnaru, Raisa Ganea, Igor Isac, Valerian Ciobanu și Mihai Prepeliță. La întrebările lui Crudu, au răspuns și Nicolae Negru, Ion Anton și Gheorghe Colțun, însă interviurile cu aceștia au fost publicate doar în revista „Timpul”.
Autorul susține că a solicitat să discute și cu alți colegi de-ai săi, însă mulți dintre aceștia au refuzat să-i răspundă. Alții și-ar fi făcut mea culpa, recunoscând că au colaborat cu KGB-ul. Deși jurnaliștii au insistat să afle numele acestora, Crudu nu a dorit să le divulge, motivând că astfel s-ar simți el însuși turnător.
Potrivit scriitorului, cartea „Scriitorii și KGB-ul” este o nouă încercare a sa de a convinge autoritățile să adopte Legea Lustrației, după alte tentative eșuate.
Mai mulţi oameni de cultură au fost colaboratori ai KGB
„Înainte de aceasta, am făcut și alte acțiuni legate de deconspirarea dosarelor KGB. Am trimis scrisori directorilor SIS-ului, dlui Balan și dlui Musteață, prin care i-am rugat să-mi permită să-mi văd dosarul și i-am îndemnat să inițieze chiar ei o pledoarie în fața deputaților pentru adoptarea Legii Lustrației. Acest lucru le-ar conveni lor mai întâi de toate, pentru că astfel și-ar curăța sistemul și atunci ar ști dacă angajații lor sunt oameni cinstiți și onești sau lucrează pentru FSB și Kremlin. Dl Balan mi-a răspuns doar că n-aș avea dosar, iar actualul nu mi-a răspuns nimic. Mai mult, acum vreo doi ani, am convocat și o ședință a Consiliului Uniunii Scriitorilor și am adoptat o declarație către Parlament, prin care ceream să ne întâlnim cu deputați și să discutăm despre inițiativa noastră de a fi adoptată Legea Lustrației. De asemenea, nu am primit niciun răspuns. Voi continua seria aceasta de interviuri, căci, după ce a apărut cartea, câțiva dintre colegii noștri mi-au spus că ar vrea și ei să-mi răspundă la întrebări. O să mai insist să-mi răspundă și cei care nu mi-au răspuns acum. Asta cred că este foarte important, căci trebuie să cerem cu toții să se adopte Legea Lustrației”, a declarat Dumitru Crudu.
Mai mulţi oameni de cultură au fost colaboratori ai KGB
În opinia scriitorului, deconspirarea dosarelor KGB ar trebui să reprezinte un interes strategic pentru stat, îndeosebi astăzi, când, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, poliția secretă rusă caută să controleze situația în toate republicile ex-sovietice.
„Mulți spun că Legea Lustrației nu mai are sens, că asta a fost demult, dar uite că se reface imperiul rus. Războiul cu Ucraina e în toi și acum se vede că oamenii Kremlinului ajută armata rusă prin acte de spionaj, transmițând informații prețioase, făcând acte diversioniste. Crezi că nu sunt și la noi așa oameni? În afară de cazul cu dl Gorincioi, în 1995, niște securiști moldoveni au încercat să mă racoleze la Brașov, ceea ce înseamnă că și după ’90, procesul de racolare a continuat. Și noi nu știm pentru cine erai pus după aia să lucrezi. Poate tot pentru FSB?”, se întreabă Crudu.
