Sârbii bosniaci adoptă o lege electorală paralelă
Parlamentul Republicii Srpska – entitatea sârbă din Bosnia-Herţegovina – a adoptat vineri o lege prin care se creează un sistem electoral paralel, considerat de organizaţiile internaţionale contrar legislaţiei la nivel naţional, transmite Reuters, potrivit stiripesurse.ro.
Sârbii bosniaci au făcut acest pas după ce reprezentantul internaţional pentru pace a impus reforme ale legii electorale în vederea asigurării integrităţii alegerilor prin mijloace tehnice mai bune, cum ar fi scanarea electronică.
Ei nu îl recunosc pe fostul politician german Christian Schmidt ca înalt reprezentant pentru Bosnia-Herţegovina, argumentând că acesta nu are mandatul Consiliului de Securitate al ONU, şi ca atare se opun deciziilor sale.
Sârbii bosniaci adoptă o lege electorală paralelă
Conform acordului de pace care a pus capăt conflictului din deceniul 1990, Bosnia-Herţegovina se compune din Republica Sprska şi Federaţia croato-musulmană, fiind condusă de la Sarajevo de un guvern central cu puteri reale reduse.
Noua lege adoptată la Banja Luka – capitala de facto a entităţii sârbe – prevede că instituţii ale Republicii Srpska încă inexistente vor organiza alegerile locale în locul comisiei electorale centrale (CIK).
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a arătat într-un comunicat că “aceste acţiuni contravin ordinii constituţionale din Bosnia-Herţegovina prin înfiinţarea unor structuri paralele care subminează securitatea de ansamblu şi stabilitatea ţării”.
Sârbii bosniaci adoptă o lege electorală paralelă
Preşedintele Republicii Srpska, separatistul Milorad Dodik, a anunţat luna trecută că sârbii vor bloca lucrările guvernului Bosniei-Herţegovina dacă nu se anulează legislaţia electorală impusă de Schmidt.
Parlamentarii sârbi bosniaci au adoptat de asemenea o lege care asigură imunitatea penală înalţilor oficiali guvernamentali în exerciţiul funcţiunii. Dodik este inculpat pentru respingerea deciziilor lui Schmidt.
Uniunea Europeană a avertizat că adoptarea legilor respective reprezintă un pas înapoi după ce în martie începuseră negocierile de aderare cu Bosnia-Herţegovina, cu condiţia unor noi reforme.
