Neozeelandezii merg la urne sâmbătă, cea mai volatilă şi mai intens disputată cursă din istoria recentă, care ar putea anunţa o schimbare în atitudinea faţă de migranţi, în relaţiile comerciale şi în abordarea băncii centrale faţă de politica monetară, relatează Reuters.
Sondajele de opinie au arătat o cursă umăr la umăr, deşi Partidul Naţional al premierului Bill English, aflat la guvernare, a condus în cele mai recente sondaje. Două dintre studii l-au creditat chiar cu un avans de aproape 10 puncte procentuale.
O schimbare în conducerea Partidului Laburist, luna trecută, a transformat ceea ce se anunţa drept o campanie plicticoasă, într-un eveniment palpitant. Jacinta Ardern, în vârstă de 37 de ani, candidează pentru a deveni a treia femeie premier din istoria ţării şi cel mai tânăr din istoria recentă.
“Este strâns”, a spus Ardern, a cărei popularitate a determinat presa să abordeze termenul “Jacindamania”. “Acest lucru arată că fiecare vot va conta şi că rata de participare va decide aceste alegeri”, a adăugat ea.
Laburiştii speră să profite de valul mondial al schimbării, care, recent, l-a propulsat pe Emmanuel Macron la conducerea Franţei.
English, un fost ministru de Finanţe în vârstă de 55 de ani, care a preluat conducerea după demisia surprinzătoare a lui John Key, de annul trecut, candidează pentru a doua oară, după o tentative eşuată în 2002.
Ambii lideri ar urma să menţină linia actuală în privinţa prudenţei fiscale, dar probabil că vor avea abordări diferite în politica monetară, comerţ şi imigraţie.
Ardern vrea să adauge domeniul muncii în mandatul băncii central privind inflaţia, ceea ce ar putea însemna o politică monetară mai stimulant. De asemenea, vrea să reducă migraţia şi să renegocieze unele acorduri comerciale. Acest lucru ar putea afecta surse-cheie de creştere economică pentru economia mică, orientată spre exterior, a Noii Zeelande.
Ţinând cont de sistemul proporţional de vot din Noua Zeelandă, ar putea dura săptămâni pentru a stabili compoziţia noului Guvern, cu atât mai mult cu cât partidele mici ar putea avea un impact major.
Aproximativ 986.000 de oameni – aproape o treime din totalul de 3,2 milioane de alegători – au votat déjà anticipat, a anunţat Comisia Electorală.
“Voturile speciale”, de la alegătorii din străinătate sau care se află în alte circumscripţii decât cele de domiciliu, ar putea influenţa rezultatul. Rezultatul din această categorie, ce a reprezentat în 2014 12% din sufragii, va fi anunţat abia pe 7 octombrie.
Structura viitorului Guvern va depinde şi de negocierile dintre partide, ce ar putea dura săptămâni, mai ales dacă rezultatele sunt strânse.
Winston Peters, liderul formaţiunii naţionaliste Partidul Noua Zeelandă pe Primul Plan, care probabil că va decide cine va forma Guvern, a refuzat să spună pe cine va susţine înainte de anunţarea rezultatelor oficiale, pe 12 octombrie.
