Compania de stat turcă BOTAŞ a primit aprobarea pentru achiziţionarea tereneului necesar contruirii primei secţiuni a gazodului TurkStream, cunoscut şi sub numele de Turkish Stream, relatează S&P Global Platts, potrivit mediafax.
Autorizaţia vizează segmentul Kiykoy-Luleburgaz, în această din urmă localitate urmând a fi făcută joncţiunea cu infrastructura deja existentă a Turciei, administrată tot de compania BOTAŞ Petroleum Pipeline Corporation (BOTAS).
Citește și: Putin: Președintele chinez va vizita Rusia în luna septembrie
Ulterior, va trebui construit şi al doilea segment al TurkStream de pe teritoriul Turciei. Acesta ar putea fi construit ori în direcţia Greciei, ori în cea a Bulgariei. În situaţia în care direcţia aleasă va fi Grecia, atunci gazoductul va fi continuat către localitatea Ipsila, aflată în apropierea graniţei Turciei cu Grecia.
Oricum, în oricare dintre scenarii, TurkStream are potenţialul de a deveni un potenţial competitor al proiectului Coridorului Sudic al Uniunii Europene.
De altfel, acesta este şi unul dintre obiectivele de natură geopolitică ale gazoductului. Al doilea impact major ar putea fi adâncirea dependenţei Turciei de gazul rusesc – una şi-aşa aflată în creştere.
Proiectul a fost pus în aplicare de Federaţia Rusă ca urmare a abandonării construirii mai costisitorului gazoduct South Stream – sancţiunile economice impuse Rusiei începând cu 2014 i-au afectat capacitatea de a finanţa proiecte costisitoare. De altfel, aproximativ o jumătate din traseul parcurs de Turkish Stream este identic cu cel pe care South Stream ar fi trebuit să-l parcurgă.
Citește și: Afganistan: Atac la un centru de antrenament al serviciilor de informaţii la Kabul
Turkish Stream va traversa Marea Neagră, având ca punct de pornire coasta rusă a Marii Negre şi ca punct final localitatea Ipsala, din apropierea graniţei Turciei cu Grecia. În Turcia, gazoductul va străbate trei puncte majore: localităţile Kiykoy, Luleburgaz şi foarte posibil şi localitatea Ipsila.
Gazoductul va avea o capacitate totală de 31,75 miliarde metri cubi de gaz şi este programată să intre în funcţiune la sfârşitul anului 2019.
