„Eliberat. Zâmbitor. Seren. Cei care l-au întâlnit și au vorbit cu el îl descriu astfel pe cardinalul Pietro Parolin. Marele favorit al al conclavului, a doua zi după vot, pare să fi primit cu liniște primul act al lui Leon al XIV-lea: reconfirmarea, cel puțin pentru moment, a tuturor funcțiilor de la Vatican, inclusiv a sa ca secretar de stat. Și, pentru cei care i-au vorbit, nu părea să resimtă efectele faptului că nu a devenit Papă, dezvăluie cotidianul italian Corriere della Sera.
„A fost un angajament foarte greu. Cred că el însuși nu a vrut să o facă”, a explicat cardinalul Camillo Ruini, declarându-se «foarte fericit» de alegerea lui Robert Francis Prevost: ”Un om foarte inteligent și pregătit. Un Papă care va ști să unească Biserica și să o guverneze cu înțelepciune’. Și sunt mulți, se șoptește în Sfântul Scaun, care insistă pe un fel de lovitură de teatru, potrivit stiripesurse.
Șoapte
Potrivit acestei reconstituiri, învăluită în secretul papal și deci neverificabilă, Conclavul s-ar fi deschis cu un pas înapoi al lui Parolin. În discursul de deschidere a Conclavului pe care l-a prezidat, cel în care cardinalilor li se dau instrucțiunile de vot, potrivit acestor șoapte, el însuși ar fi precizat că „nu este disponibil”. În realitate, fostul număr doi al Papei Bergoglio nu făcuse niciun pas înainte anterior. Nici o autocandidatură, cu atât mai puțin o autopromovare. Ceea ce îl făcuse candidatul natural la succesiunea Papei Francisc fusese capacitatea sa de a gestiona numeroasele și foarte delicatele dosare deschise de Suveranul Pontif, cu abilitatea sa diplomatică care, în 2018, dusese chiar la acordul cu China. Precum și dorința, larg răspândită în Curie și nu numai, pentru un Papă italian.
Parolin a avut șanse, dar adversari. Atât de mult încât începuseră atacurile: de la știrile false despre o boală care ar fi necesitat intervenția medicilor la cele despre acoperirea prin negare a abuzurilor. Dar lipsa de activitate pastorală era adevăratul său călcâi al lui Ahile, chiar și ținând cont de faptul că susținerea sa apăruse sus și tare din partea Congregațiilor. Potrivit zvonurilor care circulă la Vatican, Parolin s-ar fi gândit mult timp la acest lucru. Până în ziua Conclavului și a deciziei că era cazul să se dea la o parte.
O surpriză
O lovitură surpriză care s-ar fi adâncit imediat după primul vot când, în timpul operațiunilor de numărare, analizând voturile și deci orientările. Candidatul în ascensiune era deja acolo: Prevost. Capabil să facă o sinteză între progresiști și tradiționaliști. Cunoscut și apreciat în Curie pentru activitatea sa de prefect al Congregației Episcopilor, dar cu o mare experiență pastorală în spate, în misiunile din Peru.
Citește și: Haosul promovat de Trump atrage recesiune globală și riscuri de creștere a inflației
Parolin l-ar fi privit cu ochi buni, capabil să își folosească carisma pentru a convinge majoritatea să parieze pe cardinalul misionar, deturnând voturile propriilor susținători către Prevost.
